Versiunea pentru tiparit a acestui topic
Click aici pentru a vizualiza acest topic in formatul original
HanuAncutei.com - ARTA de a conversa _ Odaia Filosofilor _ Pentru Ce V-ati Da Viata?
Trimis de: Carmi pe 30 Oct 2003, 08:24 PM
Pentru ce v-ati da viata? Familie? Credinta? Patrie?
Cat de greu ar fi sa faceti sacrificiul suprem?
Ce parere aveti de mucenici? Dar despre patriotii inflacarati?
Trimis de: Copernic pe 30 Oct 2003, 09:02 PM
.'.Liberte, Egalite, Fraternite.'.
Principiile de mai sus includ orice motiv rational ori pasional in temeiul caruia se poate savarsi nobilul si dramaticul sacrificiu suprem.
------
AVE!
------
.'.
Trimis de: OMU'BUN pe 30 Oct 2003, 09:17 PM
Hm! Am vazut babute bolnave care n-ar fi cedat nici o secunda din viata lor... Tot mai voiau sa mai traiasca.
Parerea mea este ca viata nu se da, fiindca nu ne apartine. Nu am fost intrebati cand si cum sa ne nastem, nu vom fi intrebati cand si de ce plecam! Dupa parerea mea, jertfa e aceea de a trai, nu de a-ti da viata.
Multi dintre noi deja suntem impacati cu ideea mortii, si nu ne pasa foarte tare daca ea vine peste o zi, un an, zece sau cincizeci! Dar asta nu inseamna ca decizia acestui "cand" ne apartine noua, fie si cu intentia vadita de "jertfa".
Cand insa exista speranta pentru viata, desi lucrurile par sa se indrepte catre o moarte sigura, atunci nu e vorba de resemnare, ci de incredere!
Intr-un caz extrem, mi se pare normal sa-mi protejez copilul in fata mortii, evident, asumandu-mi riscul da a-mi pierde viata. Oricum, este o problema de subconstient, iar decizia nu se negociaza. Alte motivatii eu personal nu gasesc! Simeon Petru, de teama mortii, a negat ca l-ar fi cunoscut pe Invatator! Dumnezeu iubeste viata si nu moartea. Dar in acelasi timp, iubeste si Adevarul. Daca nu face nimic sa te salveze, inseamna ca nefericita ta calatorie prin lume a luat sfarsit, si n-ai de ce te teme! Dar eu nu gasesc in asta o jertfa, ci mai degraba o crima a celuilalt!
Trimis de: axel pe 30 Oct 2003, 09:21 PM
| QUOTE (Carmi @ Oct 30 2003, 11:29 AM) |
| Pentru ce v-ati da viata? Familie? Credinta? Patrie? Cat de greu ar fi sa faceti sacrificiul suprem? Ce parere aveti de mucenici? Dar despre patriotii inflacarati? |
My kiddo (care inca nu exista)
Trimis de: allexa pe 30 Oct 2003, 09:47 PM
Daca as avea copii mi-as da viata pentru ei fara sa stau pe ganduri.
Trimis de: katia pe 30 Oct 2003, 10:24 PM
CU SIGURANTA mama si-ar da viata pentru mine - sau pentru sora mea. Cat despre mine.. Cateodata am un sentiment ciudat cum ca as putea muri chiar si pentru ca un strain sa traiasca. Alte ori nu as da-o pentru nimic in lume.
Offtopic: am fost intotdeuna impresionata de sacrificiul si dorinta fara margini a unora de a avea un copilas, asta in opozitie cu stirile despre bebelusi aruncati la tomberon sau lasati in tren. E adevarat ca viata nu are pret - nu trebuie sa incercam noi sa-i punem unul.
Trimis de: Afrodita pe 30 Oct 2003, 10:35 PM
Eu sunt cam darnica cu viata mea..Mi-as da-o si pt familie si pt cel pe care-l iubesc si pentru prieteni...Sunt dispusa la multe sacrificii pt a fi cu cei dragi si a-i ajuta, a le face o viata mai buna...Insa cand vine vorba de mine ma gandesc de o suta de ori inainte sa fac un sacrificiu...
Trimis de: Mistinguett pe 31 Oct 2003, 01:52 AM
Chiar zilele trecute ma gandeam ca mi-as da viata pentru sotul meu. Nu vreau sa-mi imaginez cum ar fi viata fara el - si remarcati egoismul acestei afirmatii.
Altfel, probabil ca as fi capabila sa ma jertfesc pentru un ideal. Inca nu am gasit unul care sa ceara jertfe.
Ce cred despre mucenici sau patrioti inflacarati? Hm. Greu de spus. Tind sa spun "bravo lor" pentru ca au un tel, o viziune, si ca isi indreapta intreaga atentie catre acel ideal. In acelasi timp ma intreb in sinea mea cat de tare cred cu adevarat in steagul care il poarta sau o fac din alte motive. Sacrificiul ma convinge si ma induioseaza - ca in cazul lui Ghandi, al Maicai Tereza...
Trimis de: dificilaold pe 31 Oct 2003, 10:00 AM
Eu cred ca important este sa traiesti pentru cineva.In orice caz nu mi-as da viata pentru idei si patriotisme.
Trimis de: Raul pe 31 Oct 2003, 11:23 AM
| QUOTE (Copernic @ Oct 30 2003, 09:07 PM) |
| .'.Liberte, Egalite, Fraternite.'. Principiile de mai sus includ orice motiv rational ori pasional in temeiul caruia se poate savarsi nobilul si dramaticul sacrificiu suprem. ------ AVE! ------ .'. |
Decat ptr o libertate proasta, mai bine pentru o dictatura inteleapta.
Iar faza cu egalitatea e depasita de mult. E o idee buna in societate, dar cand vom recunoaste cu adevarat natura umana inegala?
Ma alatur dificilei in ce a spus. As mai adauga familia, precum si dreptatea si demnitatea (fie ele chiar si PERSONALE)
Trimis de: 1,618033 pe 31 Oct 2003, 11:39 AM
de dat viata:
in ordine: sotia mea, credinta mea, orice alt om daca as fi pus intr-o situatie de acest gen.
asta teoretic vorbind.
in realitate, habar n-am cum as reactiona intr-o situatie limita. uneori creierul zice una, iar corpul alta.
in rest, prefer sa traiesc pentru ei, asa cum a zis si dificila... 
Trimis de: Copernic pe 31 Oct 2003, 07:44 PM
| QUOTE (1 @ 618033,Oct 31 2003, 11:44 AM) |
| in realitate, habar n-am cum as reactiona intr-o situatie limita. |
Intr-adevar, problema se prezinta a fi cam dificila.
Nimic nu poate inlocui o viata, atat timp cat aceasta este traita in onestitate si demnitate. Fireste ca viata nu merge dupa un tipar anume iar acest sacrificiu suprem nu ar trebui sa uimeasca ori sa infioare pe nimeni, tinand cont de realitatea neinitierii majoritatii fata de asemenea evenimente. Cand ai credinta in principii ce depasesc si cele mai puerile ganduri despre cum ar trebui traita viata si nu doar impresii pe marginea acesteia un sacrificiu s-ar putea realiza, iar Misti chiar a venit in intampinare cu exemple mai mult decat edificatoare in acest sens. Libertatea, Egalitatea si Fraternitatea nu sunt "idei" depasite, deoarece s-ar accepta un statut de sclav si nu de fiinta ce se bucura, mai intai, de dreptul la existenta si apoi de libertate. Ca sa fie un individ liber mai intai acesta trebuie, in mod logic, ca sa existe, sa fie viu si nu doar viabil, cum se exprima dreptul pozitiv. Prin constientizarea libertatii sale, individul realizeaza si care este dimensiunea drepturilor sale, in speta indatoririle si libertatile sale. Aminteam de obligatii deoarece nici o libertate nu este lipsita de indatoriri, unii fata de ceilalti. Prin urmare, oamenii tind catre o fraternitate a umanitatii prin insasi ideea de a lucra in echipa, situatie ce are drept rezultanta armonizarea intereselor umanitatii si nu disiparea acestora prin deper5sonalizarea individului, cum unii ar putea interpreta. Cea mai mare libertate a omului provine si din cea mai mare rigoare a afirmat remarcabil juristul Montesquieu. Prin urmare, ca raspuns la afirmatiile lui raul, niciodata trinitatea de principii - Libertate, Egalitate si Fraternitate -nu se va invechi ori nu se va da uitarii deoarece aceasta face parte, atat implicit cat si explicit, din fiinta umana, din toate 'trestiile' mai mult sau mai putin ganditoare.
------
AVE!
------
.'.
Trimis de: Diana-Maria pe 31 Oct 2003, 08:15 PM
Pentru tara mea, pentru parintii mei, pentru libertate,pentru credinta mea,pentru iubitul meu...
Si as face-o fara sa stau pe ginduri, fara sa cintaresc.
Trimis de: Mistinguett pe 31 Oct 2003, 10:14 PM
| QUOTE (dificila @ Oct 31 2003, 03:05 AM) |
| Eu cred ca important este sa traiesti pentru cineva.In orice caz nu mi-as da viata pentru idei si patriotisme. |
Eu cred ca este important sa traiesti pentru tine insuti.
Dar aici vorbim de jertfa suprema si nu de scopul vietii.
Trimis de: bufnitza pe 31 Oct 2003, 10:29 PM
Da, in cazuri extreme, ma cred in stare de a face sacrificiul suprem.
Probabil pentru ceea ce cred si iubesc!
Nu pentru patrie, nu cred ca merita sacrificiul suprem.
Admir oamenii care au un scop bine definit in viata...citeodata as vrea sa am si eu o motivatie atit de puternica.
Trimis de: axel pe 31 Oct 2003, 11:30 PM
| QUOTE (bufnitza @ Oct 31 2003, 10:34 PM) |
| Probabil pentru ceea ce cred si iubesc! |
Observ o confuzie foarte mare intre a-ti da viata pentru ceva/cineva (a face un lucru care iti garanteaza moartea) si a risca totul pentru ceva/cineva (a face ceva stiind ca sansele de supravietuire sunt foarte mici).
De exemplu, pilotii kamikaze si palestinienii sinucigasi si-au dat viata pentru o cauza, pe cand soldatii, in general, nu fac acest lucru (nici in momentul in care intra constient intr-o lupta din care nu spera prea multe).
Aceeasi comparatie s-ar transpune si in a-ti da viata in scopuri non-combative.
Asa ca, va rog, inainte a raspunde la intrebarea thread-ului, faceti un mic exercitiu introspectiv punandu-va virtual in situatia despre care vreti sa afirmati ca "da, mi-as da viata pentru ..."!
Trimis de: Afrodita pe 1 Nov 2003, 12:16 AM
Eu m-am gandit bine inainte sa raspund...Cand am zis ca mi-as da-o pt cei dragi m-am gandit bine inainte....Desi , in ultimul timp ma tot gandesc ca mai bine mi-as trai viata decat sa mi-o dau...Ca vad ca la capitolul asta stau cam prost lately...
Daca as sti ca numai murind mama ar trai si i-ar fi bine, as fi in stare sa mor pt ea...Indiferent ce forme ar lua aceasta ipoteza...
Trimis de: Vegas2002 pe 1 Nov 2003, 02:33 AM
Pentru familie in primul rind,(inclus sotul meu si sora mea) si pentru Rexica 
Trimis de: motzart pe 1 Nov 2003, 09:00 AM
...la mine multe situatii se desfasoara in functie de reflexe si de instinct...chiar daca eu incerc sa fiu un om cerebral..
...asa ca,intr-o situatie neasteptata cred ca mi-as da viata,fara sa vreau neaparat,pentru orice om care ar fi in pericol...
...daca situatia s-ar petrece intr-un timp care mi-ar da posibilitatea sa rationez,probabil ca intai as cantari daca omul acela merita sacrificiul meu...
...i'm a creep...
Trimis de: Copernic pe 1 Nov 2003, 09:38 AM
@Axel
Pilotii kamikaze despre care aminteai, isi dadeau viata in numele onoarei, desi era oarecum trunchiata de conceptul de onoare universal valabil, tocmai pentru ca patria lor sa nu fie atarnata. Fireste ca asemenea comportamente si atitudini militare au fost combatute mai tarziu, nu numai din partea occidentului, care vedea in aceasta chestiune o risipa, moartea, in acceptiunea occidentalilor nepetrecandu-se deloc in conditii care sa atraga onoarea. Fenomenul kamikaze chiar si in fata unor oficialitati japoneze a comparut ca o actiune dezonoranta, parerile fiind impartite in ceea ce priveste modul in care s-a considerat ca este mai eficient si onorant pentru a-si proteja patria.
Pilotilor japonezi, care nu treceau de varsta de 20 de ani, inaintea zborului li se dadea un ceai ritualic, insa care mai continea si substante halucinogene, ce aveau menirea de a domoli spiritul si a potoli eventualele irascibilitati de dinainte de actul sinucigas, transformand pe tinerii piloti in veritabile masini de lupta docile.
Eu am facut si medicina legala si ma pot pronunta asupra acestei chetiuni. Fenomenul kamikaze, ca atare, trebuie privit si de sub prisma indoctrinarii, care, uneori, s-a dovedit a fi mai puternica decat drogul halucinogen in sine. Astfel, dupa analizele facute de aliati, pilotii erau, in majoritate, suferinzi de catre o forma de boala psihica paranoid-deliranta. Aceasta asa zis suferinta a psihicului, cum spuneam, putea sa fie indusa atat prin tratament medicamentos cat si prin inflacarare propagandistica doctrinara.
Intre palestinienii ucigasi, care de fapt sunt factiuni teroriste scutindu-i, asadar, de efortul de a-i mai considera patrioti ca luptand pentru o cauza dreapta, si tinerii recruti japonezi, din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, nu exista nici o similitudine decat poate doar aceea ca amandoua segmentele de civilizatie au murit sub influente doctrinare puternice.
Iar viata, draga Axel, numai in scopuri 'combative' se da. Indiferent daca lupti pe un front, militareste vorbind, ori indiferent daca te lupti, ca om de rand, cu viata pentru a-ti asigura un trai decent, tot de fenomenul combativ este vorba, doar ca acesta comporta modificarile de rigoare, in functie de model, constituire si apartenenta fata de reguli ale jocului dinainte stabilite.
------
AVE!
------
.'.
Trimis de: axel pe 3 Nov 2003, 11:27 PM
| QUOTE |
| Intre palestinienii ucigasi, care de fapt sunt factiuni teroriste scutindu-i, asadar, de efortul de a-i mai considera patrioti ca luptand pentru o cauza dreapta, si tinerii recruti japonezi, din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, nu exista nici o similitudine decat poate doar aceea ca amandoua segmentele de civilizatie au murit sub influente doctrinare puternice. |
Cineva imi spunea ca actele sinucigase intr-un razboi sint ultima rasuflare a taberei invinse. Inclin sa cred ca are dreptate.
Trimis de: unul pe 3 Nov 2003, 11:43 PM
Instinctul de conservare imi dicteaza sa lupt pana la ultima picatura pentru viata mea, chiar daca este de tot r****-ul.
Intr-un mod cu totul si cu totul accidental, mi-as da viata pentru ceva sau cineva. In mod normal, icerc sa lupt pentru a salva o viata, incercand sa nu mi-o pierd pe-a mea.
Trimis de: secunda pe 4 Nov 2003, 09:54 AM
ps: (sa nu uit) Carmi tu pentru ce/ cine ti-ai da viata? 
###
e ciudat sa raspund la o astfel de intrebare dupa ce am trecut prin momente in care imi doream moartea. cand simteam ca nu am niciun rost. ca viata mea nu valora nimic. atunci cu siguranta as fi dat-o oricui. doar sa scap de povara. da, era o povara. i-am oferit-o lui Dumnezeu. ii ceream sa o primeasca. nu a vrut. nici El, nici altcineva.
acum, sunt intr-o perioada linistita cumva, dar nu cred ca este o liniste inteleapta. pur si simplu, e liniste.
acum, mi-as da viata cu sentimentul ca nu mai putere sa fac ceva mai mult, mai bun, mai frumos pentru lumea asta, pentru Pamantul asta. si i-as da-o cuiva care are curaj sa viseze, sa construiasca si sa aduca o sansa oamenilor de a trai mai veseli si mai invatati. dar e dificil sa poti gasi o astfel de persoana, sa stii ca ea e cea potrivita.
as da-o dusmanilor daca in schimb cei dragi mie ar putea sa isi continua propria lor viata fara a fi amenintati de pericolul lor.
deocamdata atat. ploua destul afara. nu are rost si aici.
Trimis de: Zed pe 4 Nov 2003, 02:21 PM
Copilului , la orice ora , fara sa clipesc , in rest , nu sunt sigura .
Trimis de: ypsilonalpha pe 4 Nov 2003, 10:29 PM
Mi-as da viata pentru cei dragi, dar cu niste amendamente, care devin al naibii de importante daca stam strimb si judecam drept:
- sa nu am foarte mult timp de gindire inainte, deci sacrificiul sa fie cumva "din reflex", pentru ca daca apuci sa gindesti, sa treci emotiile prin filtrul ratiunii, poti sa ajungi sa actionezi altfel decit ai face-o sub impulsul momentului 
- raspunsul de mai sus e strict la nivel declarativ, adica in cazul practic, concret, de viata si de moarte, zau ca nu stiu cum as actiona
Suna urit, dar asta e ... tot ca-mi pot dori, si tot ce va pot dori si voua, este sa nu ne aflam niciodata in asemenea situatie.
Trimis de: Carmi pe 6 Nov 2003, 05:56 PM
@Secunda....sincer? NU prea stiu inca. Sunt in perioada de "meditatie" sub impuls de moment nu prea stiu cum as reactiona.
Trimis de: secunda pe 6 Nov 2003, 09:55 PM
acum stiu...
mi-as da viata pentru orice copil din lumea asta! oricare! nu ma intereseaza ce va ajunge cand va fi mare, sau daca va ajunge sa fie mare... vreau doar sa aiba doua vieti pentru copilarie... 
iti multumesc de intrebare Carmi...
Trimis de: Rose pe 6 Nov 2003, 11:52 PM
Pentru o farama de fericire...a mea sau a oricui altcuiva...
Trimis de: MonicaV pe 9 Jan 2004, 08:01 AM
Eu nu consider ca am datoria de a trai daca nu imi mai convine deloc (de exemplu, in caz de boala grava si incurabila, pentru ca in nici un caz nu m-as sinucide fara motive serioase). Pe de alta parte, nici nu mi-as sacrifica viata pentru nimeni si nimic in lume, nici macar pentru patrie, pentru familie sau pentru o persoana draga. Nu cred in Dumnezeu, in supravietuirea sufletului dupa moarte, in reincarnare sau in alte asemenea idei. De aceea, cred ca viata mea actuala este singura viata pe care o sa o am vreodata si bineinteles ca nu cred ca merita sa imi dau viata pentru alti oameni sau pentru un ideal. Daca dusmanul mi-ar cere sa aleg intre tradare si supravietuire, as alege tradarea, pentru ca viata mea e mai importanta decit viata si bunastarea altora. Daca as avea de ales intre supravietuirea mea personala si supravietuirea unui numar imens de persoane, bineinteles ca as alege supravietuirea mea.
E adevarat ca, tocmai pentru ca eu insami nu as face asa ceva, cred ca cei care se sacrifica pentru o cauza nobila (gen pilotii kamikaze) fac o fapta mareata. Nu ii consider bolnavi psihici sau victimele propagandei sau drogurilor. Normal ca, pentru a fi in stare sa comita acest sacrificiu, trebuie sa fie intr-o stare psihica in care pot sa il comita. Or, fara indoctrinare, medicamente si o anumita predispozitie psihologica, ar fi greu sa ajunga in acea stare psihica.
Trimis de: Afrodita pe 10 Jan 2004, 12:29 PM
Monica, mie nu mi-ar fi greu sa-mi dau viata mea stiind ca alti n oameni ar trai in urma sacrificiului meu..Pur si simplu la tine e un egoism dus la extrem, atata tot 
P.S. Nici eu nu cred in viata de dupa moarte sau alte bazaconii asemenea, ba chiar imi doresc sa nu fie nimic dupa moarte, pt ca mi-e deajuns ce simt acum...Da' tot mi-as da viata daca ar fi nevoie...
Trimis de: bubu pe 10 Jan 2004, 12:42 PM
Sincer nu stiu.
Depinde de situatii.
Pentru o cauza buna.
Oricum nu pun mare pret pe viata aceasta, nu tin mult la ea, asa ca renunt usor la ea.Mai mult pun accent pe cum o traiesc.Asta nu inseamna ca traversez strada fara sa ma sigur.
Trimis de: Afrodita pe 10 Jan 2004, 01:04 PM
Io o traversez ca orbii, nu am treaba sa ma asigur cand sunt singura...Cand sunt cu altii fac ca toti dracii daca nu traversam regulamentar, da' cand is singura, ma las dusa de ganduri si nu de putine ori mi-a sters cate un la poponetz vreo masina Mai nou era sa ma pupe tramvaiul azi
Trimis de: Clopotel pe 10 Jan 2004, 01:07 PM
Mi-au placut vorbele lui Copernic - practic aceasta este si opinia mea...
Afro draga... te iubesc si mai mult pentru bunatatea ta... ma rog... avem opinii diferite in ceea ce priveste reincarnarea, dar poate am sa te conving eu intr-o zi 
Posibil si eu mi-as da viata pentru multe lucruri ... dar in nici un caz din patriotism sau din motive religioase.
Nu suport ideea, ca in cazul unui eventual razboi, eu sa fiu in linia intai, si unu' ca Nastase (Bombonel) sa stea la caldurica in vilele lui, si eu sa o incasez ca fraieru prin transee... si la sfarsit el ramane cu vilele, medaliile si onorurile si eu ... cu viermii.. bleahhh
Aaaaa ... daca individu' ar veni alaturi de mine, in transee, atunci poate e altceva... dar la cat il cunosc... acest lucru e imposibil...
Trimis de: special creep pe 11 Jan 2004, 11:04 PM
Nu consider daruirea vietii sacrificiu suprem.
Eu uneori vreau sa scap de ea.nu ii inteleg pe oamenii care au ca scop nasterea altora, sa dea viata. E un lant vicios:
traiesc pentru ca altii sa traiasca.daca nu avem un scop adevarat oricum viata noastra nu valoreaza nimic si o putem
darui celor cu un scop. Dar in esenta viata nu are scop, poate doar acela de a ne intoarce de unde am plecat (in Univers).
Mi-as da viata pentru orice, dar sa nu fiu nevoita sa ma omor eu, sa faca altii asta(si fara tortura). Eu nu am puterea sa ma sinucid.
Trimis de: LigiaB pe 12 Jan 2004, 12:48 AM
Nici eu nu pun pret mare pe viata. NU ma obsedeaza. As da-o destul de usor ptr o cauza buna, ptr unul din membrii familiei si chiar ptr un prieten aproape de sufletul meu as face-o. Instinctual, poate si ptr un strain sa il salavez de la innec (inot f bine ) sau din foc, etc.
Recunosc, as negocia intii As incerca intii sa dau juma de ficat (stiti ca poate creste la loc), sau un rinichi (asta numai creste) 
as da si maduva daca ar fi "a perfect match" , juma din singe.
Daca ma gindesc mai bine, as face asta si ptr o persoana complet straina numai sa ii salvez viata. Pe cuvintul meu.
Trimis de: xsimonax pe 13 Jan 2004, 12:26 PM
Grea intrebare, greu raspuns.
Gandind rational, probabil ca mi-as da viata pentru copilul meu (pe care nu il am inca) si pentru parintii mei.
Nu suport idea sa-ti dai viata din patriotism sau din motive religioase. E absurd sa presupui ca moartea ta va ajuta mai mult decat o viata de lupta. Sunt de acord cu lupta pentru patrie, dar nu sunt de acord cu sinuciderea din acelasi motiv.
Probabil ca sub impulsul momentului as putea sa-mi dau viata pentru mult mai mult sau ... mult mai putin.
Sper sa nu fiu pusa intr-o asemenea situatie vreodata!!!
Trimis de: Tomy pe 13 Jan 2004, 12:38 PM
Salut ,singurul lucru care mi-as da viata ar fi mama . 
Trimis de: denise pe 13 Jan 2004, 12:43 PM
Am vazut destule ca sa imi dau seama ca exista lucruri mai rele decat moartea. Dar o moarte absurda nu isi doreste nimeni, suntem datori sa traim atat cat ne este dat. Mi-as da viata in situatii in care nu as vedea alta solutie, iar lipsa mea de actiune m-ar condamna ulterior la o viata plina de remuscari. Ce anume? - nu stiu. Sper sa nu aflu vreodata.
Trimis de: Storm pe 16 Jan 2004, 06:17 PM
Raspunsul meu la intrebarea topicului este relativ.
Avand in vedere varsta mea (18 ani), nu pot spune ca exista ceva pt care mi-as sacrifica viata, nici macar cea mai draga persoana. Consider ca as face o greseala sacrificandu-ma fara sa cunosc cu adevarat problemele vietii, fara a ma fi confruntat deja cu acestea. In acelasi timp, exista temerea pt lumea de dinclo, teama de necunoscut.
Desigur, dupa ce imi voi fi intemeiat o familie, mi-as da viata cu placere pt ea.
Trimis de: special creep pe 16 Jan 2004, 07:04 PM
| QUOTE |
| trebuie sa traim cat ne este dat |
Fata de cine suntem datori sa traim, nu am putea sa ne luam viata? Oare de ce traieste lumea cu un sentiment de vinovatie sau de datorie fata de Dumnezeu? Daca cineva iti da un cadou de ce trebuie neaparat sa-l pastrezi?
Trimis de: Mundus pe 17 Jan 2004, 01:06 AM
Onoare si dreptate! Ce se gaseste mai putin pe lumea aceasta.
Daca tara si credinta imi sunt calcate in picioare am sa le apar chiar cu pretul vietii.
Eu cred ca atunci cand vine vorba de lucrurile acestea doua nimeni nu ar trebui sa se teama. In fond de-i o viata de om?!
Nu uitati exemplul stramosilor vostri! Incercati sa va ridicati si voi la masura faptelor lor. Ei v-au lasat o tara libera. Daca voi nu sunteti dispusi sa va sacrificati ce-o sa lasati copiilor vostri?!
Nu uitati ca viata asta nu e altceva decat "un joc si o gluma"!
Trimis de: denise pe 17 Jan 2004, 01:12 AM
@special creep:
Am spus:
| QUOTE |
| Dar o moarte absurda nu isi doreste nimeni, suntem datori sa traim atat cat ne este dat. |
Daca ne este dat la un moment dat sa ne sacrificam pentru altii... asta e. Nu sunt de acord cu riscul gratuit, sinuciderea... dar nu pot judeca pe nimeni...Lamurit?
Trimis de: Storm pe 17 Jan 2004, 03:04 PM
Mundus, asa cum stii, nu sunt un patriot innascut dar asta nu inseamna ca mi-as vinde tara. Pentru tara ti-ai da viata? De ce ma rog? Nu este oare Romania un loc in lume ca si oricare altul? Pentru libertate as fi de acord sa se piarda vieti, dar nu libertatea tarii, ci libertatea de a alege. Daca rusii ar vrea acum sa-mi calce tara, m-as lupta cu ei nu pt Romania, nu pt onoare, ci pt viata mea. Asta implica desigur ca as lupta pt viata tuturor romanilor dar nu ma intereseaza.
Daca lupt pt viata mea, faptul ca lupt si pt viata celorlalti nu este decat o consecinta fericita data de imprejurare.
Poate pt cei mai multi dintre voi par insensibil si crud, dar in fond, realitatea e cruda.
Trimis de: Ryan pe 18 Jan 2004, 08:06 AM
Cred ca as fi in stare sa-mi dau viata pentru copilul meu (desi nu il am) si poate nu numai al meu, pentru sot (nu-l am nici pe asta ) pentru parinti si chiar pentru o idee, daca este principiul meu peste care nu pot trece. Acum vorbim, la fapte... nu stim. Dar nu ma vad ezitand sa-mi dau viata pentru orice om care se afla la un moment dat in pericol daca il pot scapa cumva. Adica in clipele alea nu stiu daca m-as gandi ca imi dau viata ci ca salvez o viata si atunci altfel judec. Pot fi doar vorbe goale, insa asa gandesc acum ca m-as purta intr-o atare situatie.
Trimis de: bubu pe 18 Jan 2004, 01:00 PM
Accept ca mi-as da viata pentru multe lucruri frumoase, dar pentru tara niciodata.
Poate daca traiam in alta tara, Elvetia de ex. eram altfel, dar atita timp cit tara m-a tras mereu inapoi, si cind a fost sa ma impinga inainte a fost prin suturi in dos pe care le primeam, nu am sa mor pt. tara doar pt. faptul ca m-am nascut acolo.Sa nu ma intelegeti gresit, pt. o cauza buna da, cum a fost revolutia din '89 dar nu asa aiurea sa te bage la naintare sa nu sti pt. ce lupti(cica pt. tara) si apoi burtosii sa stea sa se lafaie.
Revolutia a fost ceva frumos si spontan, care a inceput din sufletele oamenilor dorindu-si libertatea, chiar daca multi dintre ei nu stiau ce este aia din cauza anilor dictatoriali.
Trimis de: Crisse pe 19 Jan 2004, 02:18 PM
| QUOTE (OMU'BUN @ Oct 30 2003, 09:19 PM) |
| Parerea mea este ca viata nu se da, fiindca nu ne apartine. Nu am fost intrebati cand si cum sa ne nastem, nu vom fi intrebati cand si de ce plecam! Cand insa exista speranta pentru viata, desi lucrurile par sa se indrepte catre o moarte sigura, atunci nu e vorba de resemnare, ci de incredere! Intr-un caz extrem, mi se pare normal sa-mi protejez copilul in fata mortii, evident, asumandu-mi riscul da a-mi pierde viata. Oricum, este o problema de subconstient, iar decizia nu se negociaza. Dumnezeu iubeste viata si nu moartea. Dar in acelasi timp, iubeste si Adevarul. |
Omule Bun, minunat gandit!!!
Ce poate fi spus mai mult de atat?
Trimis de: MonicaV pe 23 Jan 2004, 06:13 AM
Cu toate ca in ziua de azi nici natalitatea, nici mortalitatea nu mai sint atit de mari, nu e bine sa iti risti viata ca sa iti aperi copilul. Din punctul de vedere al supravietuirii speciei, adultul poate sa traiasca si sa aiba alti copii, pe cind copilul este inca nedezvoltat si nu se stie daca o sa supravietuiasca pina la virsta la care poate sa aiba la rindul sau copii. Ca unii adulti nu mai au copii si ca in ziua de azi copiii nu mai mor atit de des ca pe vremuri, asta e alta treaba.
Trimis de: axel pe 23 Jan 2004, 06:43 AM
| QUOTE (MonicaV @ Jan 23 2004, 06:15 AM) |
| Cu toate ca in ziua de azi nici natalitatea, nici mortalitatea nu mai sint atit de mari, nu e bine sa iti risti viata ca sa iti aperi copilul. Din punctul de vedere al supravietuirii speciei, adultul poate sa traiasca si sa aiba alti copii, pe cind copilul este inca nedezvoltat si nu se stie daca o sa supravietuiasca pina la virsta la care poate sa aiba la rindul sau copii. Ca unii adulti nu mai au copii si ca in ziua de azi copiii nu mai mor atit de des ca pe vremuri, asta e alta treaba. |
Si cu toate astea, sunt atat de multi care investesc totul in copilul lor...
Trimis de: SORIN pe 23 Jan 2004, 01:31 PM
Pt. cei ce si-ar da viata pt. patrie......oare si patria si-ar da viata pt. voi?? 
Pt. cei ce si-ar viata pt. credinta.......doar de voi mi-e teama
Iar pt. cei ce si-ar da viata pt. parinti....daca cu adevarat parintii sunt demni de asa fapt din partea dv. mult mai sigur ca ar prefera sa moara ei insusi.
Dar e foarte usor de a afirma acest lucru...
| QUOTE |
| sa-ti dai viata |
Am sa va spun eu....doar o mama si-ar da viata pt. odrasla ei!!! Atat !!
In rest nu va cred de nici o culoare....
Sorin.
Trimis de: Afrodita pe 23 Jan 2004, 01:35 PM
Sorine, iti dai seama ca majoritatea celor ce au scris aici nu s-au confruntat cu probleme atat de majore,nu? Important e ca, pana la proba contrarie, ei sunt convinsi ca ar face asta...Insa, stii la fel de bine ca mine, ca intr-o situatie de criza rationezi mai mult instinctual..Si acum depinde de instinctul fiecaruia..Insa pana la criza e bine sa gandesti ca poti face fata... 
Trimis de: Figaro pe 23 Jan 2004, 01:38 PM
A, depinde si de instinct. Instinctul matern ar fi un exemplu de sacrificiu al mamei pentru copil. Si - ca sa ne mai laudam si noi - cred ca instinctul patern functioneaza la fel.
Trimis de: denise pe 23 Jan 2004, 01:44 PM
Sorin, cred ca unii nu au privit problema ca tine, printre ei ma numar si eu. Tu te referi la gesturi constiente, calculate...
Sunt convinsa ca daca ai trece pe langa un copil sau chiar un matur aflat in primejdie, ti-ai pune viata in pericol, fara sa te mai gandesti daca merita sau nu. Sunt oameni care au murit in incercarea de a-i salva pe altii, persoane necunoscute chiar. Sper ca inca mai exista. La astfel de lucruri m-am referit: daca nu as putea trai ulterior cu rusinea si remuscarile care m-ar urmari pentru ca nu am intervenit intr-o astfel de situatie (desi exista multe alte exemple) nu cred ca ceea ce ar urma s-ar mai numi viata. Poate doar pentru cei care nu-si asculta constiinta. Fericitii...De asta am si spus ca sper ca nu voi afla niciodata pentru ce mi-as da viata. Fiecare are un anumit gen de intamplari la care reactioneaza, asumandu-si riscuri. E foarte posibil ca nici ei sa nu stie care ar fi acestea.
Trimis de: SORIN pe 23 Jan 2004, 03:39 PM
Buna Denise
Adevarul e ca fiecare reactioneaza in mod automat la anumite situatii. Unii mai cu zel si altii cu mai putin.
Doar am incercat sa explic diferenta dintre a fii " viteaz " din gura si a fii viteaz din inima.
Cei ce virtual si oral au declarat ca si-ar da viata pentru x, y ,z sunt din punctul meu de vedere cam naivi. As vrea sa-i vad la proba contrarie...
Denise...e usor de vorbit si mai greu de facut. Iar daca vorba nu costa nimic, de ce sa nu o folosim?? De vorbe sant satul exact ca si de " viteji " si Harapi Albi ".
Sorin.
Trimis de: denise pe 23 Jan 2004, 06:16 PM
Buna Sorin!
Cred ca in esenta spunem acelasi lucru - exista situatii extreme in care unii descopera cat sunt de lasi, iar altii descopera un curaj nebanuit. Raman la parerea mea : Doamne -fereste de asemenea situatii, indiferent de ce reactii am avea.
Trimis de: SORIN pe 23 Jan 2004, 08:24 PM
| QUOTE |
| Raman la parerea mea : Doamne -fereste de asemenea situatii, indiferent de ce reactii am avea |
Corect
Sorin.
Trimis de: rossi pe 28 Jan 2004, 09:52 PM
Ptr cineva care o merita mai mult ca mine...habar n-am, mi se pare stupida intrebarea...
Trimis de: willie pe 29 Jan 2004, 11:24 PM
Cand eram eu soim al patriei , vroiam sa ma fac soldat ca sa imi apar patria.Acum nu mi-as da viata pentru nici o patrie, pentru ca nu imi place sa fiu unealta nici unei prostii politice.Razboiul e un lucru urat si nu vreau sa fiu implicata in asa ceva.Deci pt patrie nu cred ca mi-as mai da viata.
Pentru cei dragi nu stiu.Teoretic nu mi-as da viata in schimbul altei vieti pentru ca eu tind sa cred ca si moartea are rostul ei. Dar practic cred ca nu as putea suporta sa vad pe cineva drag murind si nu as sta prea mult pe ganduri sa renunt la propria mea viata pt a salva o alta draga mie.
Si cred ca mi-as mai da viata pentru o idee la care tin, in sensul ca nu as renunta la ea chiar daca asta ar insemna sa mor.
Trimis de: TriRegnum pe 29 Jan 2004, 11:50 PM
Eu mi-as da viata pentru Mantuitorul meu, caci si el a facut-o pentru mine si normal pentru credinta mea.
As urma exemplul martirilor care si-au dat viata pentru Isus, ei sunt caramide ale Sfintei Biserici Catolice a lui Isus, m-as alatura lor daca as fi pus intr-o astfel de situatie, desi nu alerg dupa martiriu.
Desigur mi-as da viata sau mi-as pune-o in pericol pentru parintii mei si cei pe care ii iubesc.
Trimis de: IO pe 30 Jan 2004, 11:37 AM
Mi-as da viata pentru Iisus Hristos Dumnezeu, pentru a apara invatatura Lui si pe oricare din cei care o recunosc si o aplica.
Trimis de: gypsyhart pe 30 Jan 2004, 12:34 PM
Eu personal nu mi'as da viata azi pentru nimic.
Nici pentru Romania, nici pentru parinti, nici pentru copiii nenascuti inca, nici pentru pacea mondiala, nici pentru copiii bolnavi de SIDA, nici pentru copiii super frumosi din parcul Cismigiu, nici pentru Isus, nici pentru Buddha, nici pentru Osho, nici pentru poezie, nici pentru dans, nici pentru onoare, nici pentru dreptate, nici pentru libertate, nici pentru iubirea ei, nici pentru linistea noastra, nici pentru viata de apoi, dinainte si deasupra......
Ma multumesc sa dau un zambet din toata inima pentru cei ce sunt gata sa primeasca
Trimis de: Tyra pe 5 Feb 2004, 04:35 AM
Mi-as da viata daca as sti ca voi descoperi viata fara de moarte, tineretea fara batranete. Mi-as da viata daca as sti ca voi scimba lumea in bine intr-un mod radical. Altfel... de ce sa ma nasc?
Trimis de: Jazz pe 5 Feb 2004, 04:44 AM
Cei care nu isi dau viata pentru nimic, cum se numesc?
Eu cred ca oasele mele sunt mai folositoare atunci cand se misca decat atunci cand nu... Nu cred ca mi-as da viata pentru nimic. E frumoasa, sunt fericita, sunt cu barbatul pe care l-am dorit, vreau sa fac multe lucruri...
Va admir pe voi care v-ati sacrifica pentru lucruri tangibile, reale.
Trimis de: SORIN pe 5 Feb 2004, 10:06 AM
| QUOTE (Jasmine @ Feb 5 2004, 03:44 AM) |
| Cei care nu isi dau viata pentru nimic, cum se numesc? |
Normali Jasmine
Frumos si bine ai zis chiar daca pe scurt Sorin.
Trimis de: yuanescu pe 6 Feb 2004, 06:57 PM
pai cum sa-mi dau eu viata ? ... se duce singura daca vrea !
Trimis de: Aramis pe 6 Feb 2004, 07:41 PM
Cred ca mi-as da viata pentru familia mea, pentru parinti si sora... dar si pentru idealurile mele, mi-as da viata daca as sti ca ceea ce am vrut sa se intample s-a intamplat, daca as sti ca ssacrificiul meu nu a fost in van
Trimis de: yuanescu pe 6 Feb 2004, 07:50 PM
| QUOTE (Mia @ Feb 6 2004, 07:41 PM) |
| ssacrificiul meu |
ssacrificiul ... lasa un singur 's" ca suna reptilin ... ceva cu eva shi un mar ... shi feminin
Trimis de: secunda pe 10 Feb 2004, 07:20 AM
| QUOTE (TriRegnum @ Jan 29 2004, 11:50 PM) |
| Eu mi-as da viata pentru Mantuitorul meu, caci si el a facut-o pentru mine si normal pentru credinta mea. [...]pentru parintii mei si cei pe care ii iubesc. |
Mantuitorul i-a iubit si ii iubeste pe toti! nu poti sa-L iubesti la randul tau pe El fara sa-i iubesti pe toti, nu?!
asta inseamna ca ti-ai da viata pentru oricine?
Trimis de: jet li pe 13 Mar 2004, 02:06 PM
Cum sa-ti dai viata ? Asta ar fi o treaba ideala, in realitate nu e asa simplu : tu mori si salvezi ce vroiai. In realitate trebuie sa lupti, impotriva astora (inamici) care nu cred ca sunt prea interesati viata ta, doar din intamplare si accidental mori si nu respecti planul care era invingerea dusmanilor sau a orice va inchipuiti ca este acest lucru amenintator.
Pentru "patrie" nu mi-as da viata ,as lupta pentru modul meu de viata, pentru locul in care traiesc si oamenii pe care ii cunosc si-mi sunt prieteni, si atunci s-ar numi ca lupt sau fug, datul vietii il vad ca o consecinta a luptei nu ca o actiune asa singura si simpla.
Trimis de: Mistique pe 13 Mar 2004, 02:11 PM
Mi-as da viata pentru o clipa de iubire
Trimis de: menthoru' pe 13 Mar 2004, 02:29 PM
Mi-as da viata pentru cel ce n-ar sta pe ganduri sa-si dea viata pentru mine (aici includ familia).
Trimis de: yuanescu pe 13 Mar 2004, 02:43 PM
cum pentru ce mi-aş da viaţa ? … păi ce asta –i viaţă de dat ?... spun şi eu ca v.i popa … că se duce singură dacă vrea şi nu se duce dacă nu vrea ….
… sacrficiul ? … pentru mine jertfirea pentru « ideea de-a fi viaţă » e cel mai onorabil sacrificiu …
… aşa că iată cum constat eu că mi-aş da viaţa pentru …viaţa mea într-un paradox de un egoism extrem
Trimis de: rossi pe 13 Mar 2004, 02:53 PM
Mi-as da viata pentru o clipa de iubire
Mi-as da viata pentru cel ce n-ar sta pe ganduri sa-si dea viata pentru mine.
Voi doi ati punctat cel mai bine.
As mai adauga ca mi-as da viata daca as stii ca mi-ar fi mai bine fara ea.
Trimis de: yuanescu pe 13 Mar 2004, 04:03 PM
| QUOTE (RoSS|46 @ 13 Mar 2004, 03:53 PM) |
| As mai adauga ca mi-as da viata daca as stii ca mi-ar fi mai bine fara ea. |
… asta sună a laşitate ! … pentru a-ţi fi bine trebuie să lupţi ! … viaţa înseamnă existenţă … şi nu trebuie confundată cu plăcerea sau durerea … cu starea de bine sau rău
… a schimba viaţa pe o clipă de plăcerea hedonică e poezie curată !...
…să ştii că sună de altfel extrem de atrăgător exprimarea ta ... dar prea e multă abandonare mioritică în ea
Trimis de: clara pe 13 Mar 2004, 11:21 PM
Pentru nimic. Ador viata si mai ales imi iubesc viata mea, nu numai ca nu mi-as da viata pt nimic, dar nici macar nu mi-as schimba-o pt nimic. 
Trimis de: Vanda pe 13 Mar 2004, 11:58 PM
Viata e frumoasa, e un dar, nu cred ca familia ar vrea sa te sacrifici pentru ea, cine iti vrea binele nu ar acepta asa ceva. Daca mi-as da viata pentru cineva, ceva..., hmmm NU, cred ca asta ar fi o dovada de lasitate.
"Sa iei din viata deprinderea de a nu te agata de moarte."
Trimis de: Mihai pe 14 Mar 2004, 12:23 AM
Bine ati venit la Han, vanda si clara! 
Trimis de: gypsyhart pe 14 Mar 2004, 04:54 PM
Pentru Mistique...
Trimis de: Ahriman pe 15 Mar 2004, 07:12 PM
Mi-as da viata in primul rand pentru cel mai bun prieten al meu!Iar apoi...pentru toti cei la care tin si care ar avea de castigat ceva prin sacrificiul meu. 
Trimis de: YoyoMan pe 16 Mar 2004, 02:36 PM
Am vrut sa zic numai ca nu stiu pentru ce/cine mi-as da viata dar stiu sigur pentru ce NU mi-as da viata: Nu mi-as da viata niciodata pentru patrie! Niciodata! Nu am nici un motiv! 
Trimis de: Marcus pe 16 Mar 2004, 05:44 PM
Yoyoman intru si eu in clubul tau.
Mi-as da viata pt cei pe care ii iubesc, pt ca eu nu stiu sa iubesc decat cu viata.
Trimis de: NoMemory pe 16 Mar 2004, 07:20 PM
pentru nimic ...
Trimis de: side_story pe 14 Apr 2004, 10:18 PM
@Yoyoman si Paco.
Nu v-ati da viata nici daca asta ar insemna ca milioane de oameni sa fie mai fericiti decat au sperat ei safie? Va cred ca nu v-ati da-o pentru patrie stiind cine conduce tara. Nu pentru niste nemernici care stau in birouri si pastreaza taxele de birocratie. Dar pentru toti ceilalti oameni?
Eu mi-as da viata pentru orice ideal pe care stiu ca personal nu l-as putea atinge.
Trimis de: YoyoMan pe 15 Apr 2004, 12:58 AM
side_story
Pentru romani nu, nu mi-as da-o. Pentru ca romanii sa o duca mai bine nu mi-as da-o. Nu e vorba de nemernicii care ajung la putere. E vorba de romani, care toti cand ajung la putere sau intr-o functie de conducere fac lafel. Si nu ma refer la hotie si la ciolan neaparat. Un exemplu care mi-a venit acum, in timp ce scriam si care se potriveste bine aici cred eu, e Ralu Filip directorul CNA mi se pare (nu stiu sigur daca e directorul general sau ce functie importanta are in CNA, dar are o functie foarte importanta). Ralu Filip inainte de a intra pe functia respectiva era alt om. Era ziarist si ma uitam cu placere la emisiunile lui Tuca atunci cand il avea invitat printre ceilalti. Si mi se parea ca judeca bine. Acum? Ce face domnul Ralu Filip? Taie si spanzura de cele mai multe ori "fara giudet" asa numai, pentru ca trebuie sa arate ca nu primeste mancare degeaba.
E vorba de esenta noastra ca popor. Eu cand am zis ca nu mi-as da viata pentru Romania nu ma refeream la politicieni, functionari publici etc etc
Acuma mi-am adus aminte ce zicea un neamt cand a venit in Ro si statea la masa cu mai multi si la un moment dat s-a aplecat peste masa si le-a spus romanilor: "Ma! Voi tot popor de tradatori sunteti orice ati face!" Si imi mai vin in minte si alte exemple si alte intamplari dar nu vreau sa le mai scriu aici. Si asa cred ca i-am enervat pe unii "superpatrioti" care ar putea citi aceste randuri....
PS si cu toate ca am scris ce am scris aici tot eu sunt mai patriot decat cei care se bat toata ziua in piept cat de multe ar face ei pentru tara samd (nu ma refer la nimeni de la Han aici)
Trimis de: an_dra pe 15 Apr 2004, 12:47 PM
Cred ca singurul pentru care mi-as da viata ar fi baiatul meu...
Trimis de: dead-cat pe 15 Apr 2004, 01:49 PM
scenariu e nerealist pentru ca nimeni de aici nu e in situatia acuta de a-si da/pierde viata pentru ceva. realist devine scenariul cind persoana respectiva urca scariile catre spinzuratoare sau cind i se pune funia in jurul gitului si inca mai sustine ca si-ar da viata. pina atunci tind sa-i cred numai pe cei care au zis ca si-ar da viata pentru copii lor.
Trimis de: side_story pe 15 Apr 2004, 09:40 PM
yoyo,
OK ai perfecta dreptate. 
Nu ma gandisem in felul asta. De fapt, tocmai m-ai facut si pe mine sa ma razgandesc:
Nu mi-as da viata decat pentru ca toti prietenii mei sa traiasca fericiti.
Nimic altceva.
Trimis de: secunda pe 15 Apr 2004, 09:49 PM
| QUOTE (Ahriman @ 15 Mar 2004, 08:14 PM) |
| Mi-as da viata in primul rand pentru cel mai bun prieten al meu! |
ce a facut acest om de este cel mai bun prieten al tau si merita acest sacrificiu?
si viata ti-o poti da doar o singura data, nu mai exista "iar apoi"
Trimis de: Forta-MTI pe 15 Apr 2004, 11:24 PM
Pentru principiile in care cred si pentru tara.
Trimis de: fiatlux pe 15 Apr 2004, 11:55 PM
| QUOTE (Carmi @ 30 Oct 2003, 10:26 PM) |
| Pentru ce v-ati da viata? |
Pentru ... o viata ! Pentru a salva o viata !
Trimis de: jkd pe 16 Apr 2004, 02:14 AM
Pentru aproapele meu... pentru familie, pentru prieteni, pentru idealuri, valori, princpii si ONOARE.
...mi-as da viata pentru Oameni.
Trimis de: secunda pe 16 Apr 2004, 02:43 AM
spune-mi si mie un ideal care ar merita sacrificiul tau, te rog! sau o idee, sau un principiu!
si defineste si acest "Oameni"... pare confuz. 
Trimis de: Office pe 16 Apr 2004, 06:29 AM
Mi-as da viata pentru sotul meu si fratele meu,fara nici o ezitare.
Trimis de: Leon pe 17 Apr 2004, 01:41 PM
| QUOTE (Spetsnaz @ 16 Apr 2004, 12:26 AM) |
| Pentru principiile in care cred si pentru tara. |
Fara sa te superi, dar nu pot sa cred
Trimis de: jkd pe 19 Apr 2004, 09:46 AM
| QUOTE (secunda @ 16 Apr 2004, 03:45 AM) |
| spune-mi si mie un ideal care ar merita sacrificiul tau, te rog! sau o idee, sau un principiu! si defineste si acest "Oameni"... pare confuz. |
idealurile nu se afirma, nu se afisaza.
se traiesc.
Oameni...
ciine ar ochi sa vada si cine are urechi sa auda...
Trimis de: Onix pe 19 Apr 2004, 02:43 PM
Doar pentru membri familiei mele - cei de gradul I. Nu pentru ceea ce cred sau pentru tara, imi pare rau, dar nu pot sa afirm asa ceva. Acelea sunt vorbe foarte mari si nu stiu cati din cei care le rostesc pot lua, la momentul critic, hotararea sa le transforme in fapte. Si ce rost ar avea? Sincer, chiar stau si ma intreb daca ai putea lasa in urma familia, ca sa iti dai viata pentru tara. Cum ar merita schimbul acesta? Intrebarea este retorica.
Trimis de: gragulea pe 19 Apr 2004, 02:54 PM
| QUOTE (dead-cat @ 15 Apr 2004, 03:51 PM) |
| scenariu e nerealist pentru ca nimeni de aici nu e in situatia acuta de a-si da/pierde viata pentru ceva. realist devine scenariul cind persoana respectiva urca scariile catre spinzuratoare sau cind i se pune funia in jurul gitului si inca mai sustine ca si-ar da viata. pina atunci tind sa-i cred numai pe cei care au zis ca si-ar da viata pentru copii lor. |
Corect. Am vrut sa spun acelasi lucru. Chestia cu viata e prea "grea" si presupunerile nu tin loc de actiune.
Trimis de: gypsyhart pe 19 Apr 2004, 03:09 PM
O vorba inteleapta spune ca nu poti da decat din ceea ce ai.
DEci CARE VIATA?
Trimis de: secunda pe 19 Apr 2004, 04:11 PM
jkd - raspunsul tau m-a lamurit din plin 
multumesc
gypsyhart - uneori esti pus in situatia de a alege de a dona sange sau nu, de a dona vreun alt organ, fie si inima.
gragulea- poate ca aici nu aratam doar presupuneri ci ganduri; nu cred ca aici s-a scris la nimereala; in adevar nici unul dintre noi nu a fost pus in situatia reala de a-si da viata; dar cand vezi un film, o tragedie, incepi sa gandesti, sa te pui in locul lui si sa aflii ce ai face tu, ai putea macar sa vezi ce nu ai face...
in fine, daca nu in fapta, macar in cuvant ai putea vedea pana unde poti merge.
Trimis de: Forta-MTI pe 19 Apr 2004, 06:08 PM
LEON SI YOYOMAN, de ce nu credeti?
Trimis de: genicon pe 19 Apr 2004, 06:26 PM
Momentan, nu mi-as da, din pacate, viata pentru nimic... Dar mai e timp si pentru asta
Trimis de: dead-cat pe 19 Apr 2004, 06:28 PM
cind te hotarasti in fata plutonului de executie. pina atunci, sorry, e usor de spus mai ales ca nu-i nimeni care ar putea testa afirmatia. nu zic ca nu esti convins ca asa ai face, dar cum reactionezi cu adevarat cind tzeava pistolului iti sta in ceafa nu ai de unde stii (exceptind bineinteles daca ti s-a mai intimplat vreodata pe bune), pina nu se-ntimpla. sper ca n-o sa fie necesar niciodata sa aflii.
Trimis de: YoyoMan pe 19 Apr 2004, 09:49 PM
Spetsnatz - pai uite ce zic toti
Nu te cred pentru ca ai zis-o prea usor si pentru ca nu ai argumentat....
Deci astept 
Trimis de: gypsyhart pe 20 Apr 2004, 09:00 AM
@Secunda
CE am vrut sa spun este ca daca nu te iubesti pe tine fara rezerve nu ai cum sa il iubesti pe cel de langa tine in aceeasi maniera. Insa in jurul meu sunt o gramada care cer...iubire, atentie, bani, organe, respect, devotament, curaj, si chiar si viata asta pamanteasca. PEntru ei nu are nimica Mosu in traista. STii vorba ceea biblica "neamul acesta cere semne dar nu i se va da nici un semn".....
Trimis de: YoyoMan pe 20 Apr 2004, 12:23 PM
organe? 
Trimis de: Forta-MTI pe 20 Apr 2004, 06:27 PM
YOYOMan
Eu din fire sunt mai idealist si valori ca tara sau principii sanatoase pot fi cauze nobile pentru a-ti da viata... poate asemenea atitudine poate parea de moda veche, poate parea un cliseu "fumat", poate parea chiar legionara, insa eu am un crez si un cult in moralitate si atata timp cat e sincer, merita sacrificiul, zic eu... oricum, e greu sa presupun o circumstanta in ziua de azi, cand un astfel de sacrificiu ar fi apreciat... mai de valoare nu mi se pare neaparat sa mori pur si simplu pentru cauza in care crezi, ci sa lupti pt ea...
Trimis de: Ahriman pe 20 Apr 2004, 07:04 PM
| QUOTE (secunda @ 15 Apr 2004, 10:51 PM) | ||
ce a facut acest om de este cel mai bun prieten al tau si merita acest sacrificiu? si viata ti-o poti da doar o singura data, nu mai exista "iar apoi" |
"Apoi" are sens de clasificare, de o orientare a prioritatilor.
Ce a facut acest om? In primul rand exista; in al doilea rand mi-a fost alaturi de fiecare data cand am avut o problema; in al treilea rand este un om de o calitate exceptionala, un om extraordinar, cum putini sunt in lumea asta! In al patrulea rand(desi nu neaparat in ordinea asta), este prietenul meu si simpla lui prezenta ma face sa ma simt mai bine, sa ma destind, sa am incredere in mine! Conexiunea care exista intre mine si el nu poate fi descrisa in termeni potriviti sau macar umani... poate Universali!
Trimis de: gypsyhart pe 21 Apr 2004, 09:28 AM
@YoyoMan
..organe (umane)..adica ficatel, rinichi, inimioara...dar nu pentru mancare mister. Or esti canibal??!
mai sunt cereri si de lichide (sange si sperma cel mai des )....
Trimis de: viole(n)t pe 21 Apr 2004, 10:06 AM
Apropos de datul vietii pentru tara: cred ca daca s-ar face un sondaj pe aceasta tema, majoritatea covarsitoare a romanilor ar raspunde pozitiv. In schimb, aceeasi romani ar parasi tara cu prima ocazie. Revin la intrebarea din sondaj: fara sa vrea ne duce cu gandul la o situatie extrema, un moment de nebunie in care moartea noastra inseamna ceva. Altfel spus, un act de altruism suprem cu care rar te intalnesti in viata, iar daca te intalnesti s-ar putea sa fii surprins de propriile reactii. Prin urmare, ma abtin de la un raspuns. O intrebare interesanta ar putea fi: "Cui ii dedici viata zi de zi, in afara propriei tale persoane?" Inca o observatie: actualul sistem propriu de valori s-a schimbat semnificativ fata de cel de acum 5 ani. Ma ingrozeste ideea ca acum 5 ani mi-as fi dat viata pentru un ideal in care acum pur si simplu nu mai cred. Asta ma face mai circumspect la "eroisme".
Trimis de: YoyoMan pe 21 Apr 2004, 01:59 PM
| QUOTE (gypsyhart @ 21 Apr 2004, 11:30 AM) |
| @YoyoMan ..organe (umane)..adica ficatel, rinichi, inimioara...dar nu pentru mancare mister. Or esti canibal??! mai sunt cereri si de lichide (sange si sperma cel mai des ).... |
Gypsy - fiind cunostinte vechi nu ma mai mira nimic. Stiaaaaaam la ce te refereai cu organele. Ce am vrut sa subliniez era ca esti cam brutal in exprimare..... La chestia cu lichidele - no comment.....
@Spetsnatz - ok. Cred ca am inteles. Daca tu zici ca e atat de frumos sa mori pentru un ideal si ca e si mai frumos sa lupti pentru el eu nu o sa incerc sa te conving ca nu ai dreptate. Poate ca ai. Eu nu mai vad asa problemele de cativa ani....
Ar fi bine sa incerci sa te implici in organizatii de voluntariat. Cred ca ai fi bun pentru asa ceva
Trimis de: Forta-MTI pe 21 Apr 2004, 06:19 PM
YOYOMan
De ce nu mai vezi problema asa de cativa ani?
Trimis de: Leon pe 21 Apr 2004, 07:44 PM
Probabil ca nu da doi bani pe afirmatia ta Iar eu personal, nici atat..... 
Sunt unii care ar cumpara viata cu orice pret, iar tu zici ca esti in stare s-o dai pentru un vis??
As zice sa lasi vrajeala!!
Trimis de: rebel pe 21 Apr 2004, 08:03 PM
De nici vise nu ne lasi să avem, Leule ...
Trimis de: Ahriman pe 21 Apr 2004, 08:13 PM
| QUOTE (Leon @ 21 Apr 2004, 08:46 PM) |
| Probabil ca nu da doi bani pe afirmatia ta Iar eu personal, nici atat..... Sunt unii care ar cumpara viata cu orice pret, iar tu zici ca esti in stare s-o dai pentru un vis?? As zice sa lasi vrajeala!! |
Dur! Foarte dur!
Nu stiu care trebuie sa renunte la "vrajeala", insa macar sa ne pastram idealurile ar fii frumos!
Trimis de: Mihai pe 21 Apr 2004, 11:11 PM
Sa ramanem ontopic, va rog.
Bine ai venit la Han, vio(l)ent! 
Trimis de: Forta-MTI pe 22 Apr 2004, 09:36 PM
Leon
Un ideal nu e vrajeala... oricum, dupa logica ta, m-ai condamnat deja la mediocritate...
Trimis de: loredaria pe 22 Apr 2004, 11:24 PM
Pentru ce mi-as da viata? Pentru nimic. Pentru cine? Pentru fetita mea dar si pentru ea mi-as da-o doar intr-un caz exceptional. Prefer sa traiesc pentru si alaturi de ea.
Trimis de: Leon pe 23 Apr 2004, 12:21 AM
| QUOTE (Spetsnaz @ 22 Apr 2004, 10:38 PM) |
| Leon Un ideal nu e vrajeala... oricum, dupa logica ta, m-ai condamnat deja la mediocritate... |
Nu condam pe nimeni, dar am impresia ca una e sa te arunci cu afirmatii si alta e sa fi in stare sa faci cea ce ai ai afirmat.
Oare ai idee ce reprezinta poza urmatoare:
Trimis de: DeeDee pe 23 Apr 2004, 12:36 AM
Nu mi-as da viata pentru nimic... dar nu si pentru nimeni
Trimis de: Forta-MTI pe 23 Apr 2004, 06:16 PM
LEON
Este poza profilului meu, reprezentand afisul filmului FULL METAL JACKET (1987)... simbolurile reprezinta contradictia jungiana a comportamentului uman, pe care unul din personaje o dezvolta la un moment dat in film...
De ce ma intrebi?
Trimis de: Leon pe 24 Apr 2004, 02:12 AM
Pari sa fi un personaj interesant, mai ales dupa poza profilului si cea a lui Che Ghevara! Sper ca totusi sa nu fii prea influentat de filme sau " legende " stil eroul Cubanez!
Cam atat si sa nu fie nevoie sa-ti dai viata pt. nimic...cel putin nu pt. motivele mentionate de tine. Salut
Trimis de: Esu pe 24 Apr 2004, 06:29 AM
Una e sa te sinucizi pentru cineva si alta e sa iti pui viata pe locu doi pentru acel cineva ... nu confundati ideeeileee 
Trimis de: Forta-MTI pe 24 Apr 2004, 06:22 PM
LEON
Cele 2 poze, afisul FULL METAL JACKET si imaginea lui Che Guevarra nu au absolut nici o legatura intre ele... mentalitatea mea nu se rezuma la 2 poze...
Iar daca tu cauti raspunsuri pe aceasta cale, am sa-ti raspund in acelasi stil: eu sper sa nu fi in viata reala, ca personajul principal al filmului lui Luc Besson....
Trimis de: Deutza pe 11 Jun 2004, 10:30 PM
"Viata trebuie traita oricum ar fi ea,caci ne este data fara sa o cerem si ne este luata fara sa fim intrebati." Cred ca asta spune totul... 
eu nu am inca copii, dar consider ca viata este cel mai de pret dar pe care ni l-a dat Dumnezeu si in acest moment nu mi-as da viata pentru nimic in lume.
Trimis de: Blakut pe 11 Jun 2004, 10:38 PM
Pentru ce sa murim? Pentru lucruri mai mari si mai importante decat noi... Ideea e cine decide ce lucruri sunt mai mari si mai importante decat noi. Dragostea? Poate as muri pentru persoana pe care o iubesc. Omenirea? E mai importanta ca mine, poate as muri pentru ea...
Nu poti intreba un om asa ceva, atata timp cat el nu trebuie sa-si riste viata pe bune.
Trimis de: YoyoMan pe 14 Jun 2004, 12:36 PM
Deutza
Imi place ce zici
Trimis de: Dark Angel pe 14 Jun 2004, 12:41 PM
Daca la un moment dat s-ar pune problema sa renunt la viata mea pentru a-mi salva copilul de la moarte as face-o fara sa clipesc( cred ca orice parinte ar face-o), in alte conditii nu.
Trimis de: MonicaV pe 15 Jun 2004, 10:49 PM
Nu chiar orice parinte. De exemplu, un parinte cu mai multi copii, mai ales daca e vaduv, poate ca ar prefera sa nu ii lase orfani pe ceilalti copii.
Trimis de: Blakut pe 15 Jun 2004, 11:06 PM
V-ati da viata pentru patrie? Daca ar veni un razboi (stiu, sansele sunt de 0% sa vina un razboi si 0% sa supravietuim primelor 2 minute ale unui razboi modern) totusi, daca ar fi un razboi, ati lupta?
Eu nu as muri pentru patrie, la aceasta intrebare raspund: Prefer sa traiesc pentru ea, decat sa mor. Sic red ca asta se aplica la mai multe chestii.
Trimis de: jet li pe 15 Jun 2004, 11:48 PM
Nu se da viata pentru patrie, pentru altii. Cel care lupta, lupta pentru ca nu concepe altfel. El e suparat si zice: " ori va alung pe voi inamicilor, ori mor, nu se poate sa traiesc asa cu voi sefi pe aici, sa plec nici nu ma gandesc". Sa mori pentru patrie inseamna sa consideri patria proprietatea ta, asa cum este de fapt, omul inaintea pamantului, oriunde s-ar naste, omul o sa zica aici e locul meu. Nu dau 2 bani pe relief, pe munti, copaci, padure ,iarba, case si ce mai e. Daca ar veni inamicul as lupta pentru ideea ca locul meu a fost incalcat de unii care "n-au ce cauta aici" , si desigur pentru familie daca ar fi amenintata. Dar nu pentru "patrie". De fapt asta e patria, ce avem in jurul nostru si cunoastem ,si suntem atasati de.
Trimis de: YoyoMan pe 16 Jun 2004, 12:09 PM
Blakut - normal ca nu ti-ai da viata pentru nenorocirea de Romanie... Nici eu nu mi-as da-o. Dar daca ma gandesc bine nu mi-as da-o nici pentru Franta
Trimis de: Predatoru pe 17 Jun 2004, 07:34 PM
Dap...romania nu merita sacrificiu.
Mi se pare stupid sa mori pentru persoana iubita. Eu pot, bineinteles sa fac asta.Dar nu pot spune: eu, iubito...cere-mi sa ma sacrific si o voi face.
Eu am o vorba:
Cere-mi orice pot sa-ti dau si voi face tot ce-mi sta in putinta pentru a-ti oferi ce mi-ai cerut.Nu-mi cere sufletul.Numai cu el te pot iubi.
Trimis de: contraste pe 20 Jun 2004, 01:17 PM
Pentru nimic. Nimic nu merita sacrificiul meu.
Trimis de: Serenity pe 21 Jun 2004, 09:40 PM
Desi nu il am inca, eu cred ca mi-as da viata pentru propriul copil. Din ce am auzit de la cei care au copii, chiar si de la ai mei batrani, dragostea unui parinte fata de propriul copil nu poate fi comparata cu nici un alt gen de dragoste iar pentru copilul tau ai face orice. In rest.. la inceputurile topicului MonicaV sustinea ca nu si-ar da viata pentru absolut nimic si a fost acuzata de egoism dus sa extrem.. Mie mi s-a parut a fi extrem de sincera, cu ea si cu noi. Nu stiu cat de curajosi am mai fi in acel moment. Si daca stam si ne gandim bine, a ne da viata pentru ca unul din parinti sa traiasca cred ca ar fi un gest destul de inutil. Si asta reiese din ce-am spus mai sus despre dragostea unui parinte pentru copilul sau. Am vazut parinti care si-au pierdut copiii si pot sa afirm ca viata lor luase sfarsit odata cu viata fiului sau ficei. Cred ca poate fi valabil si in cazul in care doua persoane se iubesc cu adevarat. In cazul in care unul din ei ar accepta ca celalat sa se sacrifice pentru ca el sa traiasca, nu se mai merita sacrificiul. Si daca tot am luat-o in directia asta, sacrificiul asta "suprem" imi pare acum o dovada de lasitate. In sensul ca alegi sa iti curmi tie suferinta (pe care ai simti-o din momentul in care persoana iubita ar muri), si sa-l lasi pe celalat sa sufere. A muri e mult mai usor decat a trai o viata intreaga macinat de tristete. Asa cum a spus Deuta si Predatoru, nu tu ai ales sa traiesti deci nu ai nici un drept sa hotarasti cand aceasta viata va lua sfarsit. Uf! Gata! 
Trimis de: Rikita pe 21 Jun 2004, 11:51 PM
nu stiu daca mi-as da viata pentru cineva sau ceva. copilul meu, asta poate ca da, n-am copil acum, asa ca nu stiu... pentru patria, sau o societate mai buna - intotdeauna m-as intreba la ce ma foloseste societatea mai buna daca sunt moarte (stiu, sunt egoista...)
Tehnic:Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)