Deja-vu -am Mai Vazut Asta Odata Optiuni

[Oiski-Poiski]

Cred ca fiecaruia dintre noi i s-a intamplat macar o data .Stam in fata unei situatii si ne spunem foarte uimiti : Dar asta am mai trait o data, am mai vazut candva !!!!
Este o greseala a creierului ? Un scurt circuit ? Amintiri dintr-o alta viata ?

[saldora]

deja-vu-ul este o usa deschisa (care de obicei sta inchisa) ... 'daca faci asa si asa se va intampla asta' si vezi o imagine ... atunci cand ajungi in punctul in care ai facut ce-ai facut, este probabil sa iti apara imaginea deja vazuta inainte.

[framboise]

[Promo Contextual]

[Oiski-Poiski]

Mi-ar place sa fie adevarat mitul vietilor multiple .Pana acum am fost 100 % barbat , viata de acum este o greseala, vietile urmatoare voi fi tot barbat.

[Oiski-Poiski]

saldora , imi place explicatia ta !

[Endgegner]

...si eu apartin acestei "specii" de oameni care au deja-vu-uri. A fost o perioada in viata cand am avut destul de des deja-vu-uri.
Chiar ieri la catzarat in sala am avut iarasi unul...constelatia oamenilor prezenti, a ipostazei...i saw it before...

Din cate am citit eu deja-vu-urile au ceva cu reincarnarea. Stie cineva ceva mai concret?

[mărăcine]

Sper sa nu ma insel, dar deja-vu-urile nu sunt legate de amintirea unei vieti anterioare, ci de previziunea pe care o are inainte de intrupare fiecare om. E un fenomen opus celui al rememorarii intregii vieti, la scurt timp dupa moarte. Ceea ce nu exclude insa existenta liberului arbitru.

[Dani]

[Oiski-Poiski]

Ceea ce am citit eu este ca 70-80 % dintre oameni au trait un astfel de fenomen , cultura nu joaca nici un rol aici.
Iar un studiu recent a stabilit cu adevarat ca doua treimi din aceste persoane au sentimentul in acel moment ca pot sa priveasca in viitor .Cu toate ca traiesc in acel moment sentimentul de "deja-vu".
Explicatia care-mi place mie cel mai mult este : "o situatie noua iti aminteste de ecoul unor fantezii inconstiente, date la o parte din memorie sau visuri uitate si readuse la suprafata in viteza de secunde".

[framboise]

Rasfoind prin forum am mai gasit un subiect despre Déja-vu.

http://www.hanuancutei.com/forum/index.php?act=ST&t=4896&

[actionmedia]

[illusion]

Din cate stiu eu, deja-vu s-a explicat si prin intermediul unor pulsiuni din inconstient...si nu are legatura cu memoria sau chestii de genul. Se spune ca nu am mai trait niciodata experienta, ci doar aveam aceasta impresie, pt ca probabil ea e semnificativa pt noi, sau pt ca ne aduce aminte de ceva care la un momendat ne-a placut.

[Kyklos]

Sincer sa spun am avut asemenea intamplari ciudate , te simti confunz si atunci iti vine in minte aceas intamplare care ai mai avut-o .
Acuma ar fi putin mai deplasat sa spunem ca sunt experiente dintr-o viata anterioara , dar ideea e plauzibila .

[tikky]

De multe ori mi s-a intamplat sa-mi spun ca ma intalnesc cu o persoana (nu stiu de unde imi vin ideile astea) si chiar ma intalneam cu persoana respectiva in ziua aceea. ciudat.

[Amenhotep]

Mie mi s-a întâmplat să visez senzaţia de teamă. Şi senzaţia de nerăbdare. Şi cea de uimire. Etc. Până aici nimic neobişnuit. Dar mi s-a întâmplat să visez şi senzaţia de "am mai fost în locul ăsta". Imediat după ce m-am trezit am fost convins că mă visasem pentru a doua oară în acelaşi loc (sau că visasem un loc real unde fusesem de-adevăratelea mai înainte). Dar apoi am rememorat visul, l-am analizat şi mi-am dat seama că nu era aşa: visasem senzaţia recurenţei.

Tot astfel, mi se pare perfect posibil să avem şi-n stare de trezie astfel de senzaţii. Aşa cum uneori ni se-ntâmplă să ne năpădească din senin senzaţia de melancolie, sau senzaţia de nerăbdare, sau de ciudă (toate astea fără vreun motiv clar), cred că e posibil să avem uneori "bufeuri" de tipul senzaţiei "am mai văzut asta". Şi întâmplarea sau scena care ni se prezintă întâmplător în faţa ochilor în acel moment devine "victima" ideii de deja-vu.

Poate că în creier există vreun centru nervos răspunzător de recunoaşterea scenelor/întâmplărilor/situaţiilor, centru care atunci când e activat provoacă senzaţia "Aha! Am mai văzut asta!" Şi poate că uneori, extrem de rar, acel centru este activat şi altfel decât pe cale normală (calea normală fiind compararea amintirilor şi detectarea unor similitudini) -- poate că uneori nişte impulsuri "vagaboande" îl mai ating şi-l stimulează aiurea, fără rost. Atunci noi trăim senzaţia "Aha! Am mai văzut asta!", dar e o senzaţie goală, fără obiect. Ca un sughiţ sau un spasm involuntar.

Cam aşa mă gândesc eu...

a

[mărăcine]

[bonobo]

[mărăcine]

Mi se pare foarte interesanta discutarea acestor trairi de vis, si tocmai de aceea am deschis un subiect pe tema asta. Cred c-ar fi mai bine sa continuam acolo, ca sa nu se devieze de la discutia despre deja-vu.

[Amenhotep]

Eu cred în continuare că paralela cu unele fenomene din timpul visului nu este deloc off topic aici şi poate ajuta la lămurirea unor chestiuni vizavi de senzaţia de deja-vu. Să argumentez:

În general există o legătură clară între anumiţi stimuli şi unele trăiri/emoţii. De exemplu, înălţimea generează de obicei spaima/răul de înălţime (vertijul). Această legătură e valabilă atât în stare de trezie, cât şi în vis.

Totuşi, visele ne arată că mecanismele simţirii nu sunt deloc atât de rigide pe cât am crede -- de exemplu în vis este foarte posibil să simţim vertij, deşi ne visăm pe sol ferm. Asta arată că trăirea cu pricina poate apărea şi altfel decât prin acţiunea stimulului specific (perceperea înălţimii). Sau, aşa cum exemplifica Bonobo: trăirea "Am rezolvat! Am înţeles!" poate apărea şi independent de actul rezolvării/înţelegerii. Şi sunt nenumărate alte exemple.

Or, dacă înţelegem că în general o trăire/simţire nu este legată mecanic şi rigid de anumite percepţii, ci legătura e mai laxă, mai elastică, înţelegem că şi în stare de trezie e posibil să apară anumite sincope, greşeli, decalaje între percepţie şi trăire.

Şi astfel de clivaje sunt posibile în ambele sensuri: fie percepem stimulul, dar trăirea asociată lui întârzie să se manifeste, fie trăirea apare spontan, în lipsa stimulului.

Cui nu i s-a întâmplat să meargă pentru a doua oară în acelaşi loc şi totuşi senzaţia/emoţia/trăirea "Aha! Am mai fost aici!" să fie absentă? E uimitoare această desincronizare? Mie nu mi se pare uimitoare, consider că e normal ca uneori trăirile mele să rateze "clic-ul" cu realitatea. Suntem oameni, nu cyborgi.

Exact la fel, nu mi se pare fenomenală nici desincronizarea inversă: trăirea "Aha! Am mai fost aici!" se declanşează câteodată în faţa unei scene văzute de fapt pentru prima oară. Cât timp astfel de "spasme involuntare ale muşchiului psihic al recunoaşterii" nu se petrec prea des, eu zic că totul e în regulă.

Care-i motivul "spasmelor involuntare"? De ce uneori te uiţi la câte-un muşchi al propriului corp şi-l vezi cum tremură de parc-ar avea propria voinţă? De ce ţi se "zbate ochiul"? De ce uneori ai lapsus sau deja vu, de ce se-ntâmplă să uiţi unde-ai pus telecomanda (sau ai impresia clară că-ţi aminteşti unde-ai pus-o, deşi verificând constaţi că nu-i acolo)? De ce creierul te fentează şi greşeşti la o adunare (deşi ştii bine algoritmul)? De ce uneori visezi că joci "Nu te supăra frate!" după ce seara ai mâncat pizza cu ciuperci (sau invers)?

Sincer, nu ştiu. Unii consideră că astea sunt "semne" (treaba cu "zbaterea ochiului" e clasică; la fel şi "mâncatul în palmă" sau "mâncatul nasului" ). Alţii pot crede că e vorba de piticii lui Mărăcine, care-ţi dau cu târnacopul pe scoarţa cerebrală. Eu unul cred că cea mai plauzibilă este ideea că sunt descărcări neuronale accidentale care stimulează întâmplător diverşi centri nervoşi. Însă nu insist pe tema asta, pentru că nu mi se pare important. Esenţial cred că e să categorisim corect toate aceste manifestări: ele sunt fenomene de aceeaşi natură (care-o fi ea). Dacă unul e uimitor, toate sunt la fel de uimitoare. Dacă unul e banal şi normal, toate sunt banale şi normale.

a

[misstika]

misto senzatia!dar nu cred ca a mai fost o alta viata!viata asta este singura pe care o traim!

[mărăcine]

[Amenhotep]

Fenomenul de deja vu a fost definit, studiat şi catalogat. Vernon Neppe s-a ocupat mult de acest subiect. Iată cum defineşte el fenomenul:

[tikky]

Un fragment din David Copperfield de Charles Dickens (cap. 39)
sursa: http://home.cc.umanitoba.ca/~mdlee/dejavu.htm

We have all some experience of a feeling, that comes over us occasionally, of what we are saying and doing having been said and done before, in a remote time - of our having been surrounded, dim ages ago, by the same faces, objects, and circumstances - of our knowing perfectly what will be said next, as if we suddenly remember it! (chapter 39)

Cunoastem cu totii intrucatva o senzatie care cateodata pune stapanire pe noi, si anume senzatia ca facem si spunem lucruri pe care le-am mai facut si le-am mai spus candva; ca aceiasi oameni, aceleasi lucruri si aceleasi imprejurari ne-au mai inconjurat candva in trecutul indepartat; ca stim foarte precis ceea ce ni se va spune, ca si cum subit ne-am fi adus aminte! (traducere de Ioan Comsa)

[shapeshifter]

creierul este un transceiver care codează şi decodează informaţie în/din câmpul superfluid şi superdens din quantum vacuum.. acest câmp fiind superfluid şi penetrând totul, cea mai mică perturbaţie se reflectă înapoi în tot, inclusiv în realitatea ta.. acest lucru are legătură şi cu fenomenul de sincronicitate.. informaţia leagă oameni, lucruri şi întâmplări pentru a organiza structura informaţională în sus din acel câmp din quantum vacuum..
De ex. ce mi s-a întâmplat mie: am auzit o frază ,,din greşeală" (pe are nu am mai auzit-o în viaţa mea) pe un anumit post TV şi apoi a doua zi merg într-un magazin să caut o carte anume, nu o găsesc şi dau ,,din greşeală" peste alta care conţine aceeaşi ucigătoare frază! ba mai mult pe un alt forum găsesc peste câteva zile aceeaşi frază în semnătura unui user!!! Informaţia acelei fraze auzite s-a reflectat automat şi instantaneu în acel câmp superfluid din quantum vacuum codată de către creier şi apoi există un fel de feedback (de întoarcere, de in-formare) de actualizare.. informaţia aici nefiind statică, ea fiind o structură care construieşte şi pe care se construieşte complexitatea în sus din acel câmp din quantum vacuum.. Se pare că informaţia codată în acest câmp este ,,stocată" pe baza principiului hologramei.

Iată ce spune Ervin Laszlo:
,,Generations after generations of humans have left their holographic traces in the A-field. These individual holograms integrate in a super hologram, which is the encompassing hologram of a tribe, community, or culture. The collective holograms interfaces and integrate in turn with the super-superhologram of all people. This is the collective information pool of humankind."

PS: aici A-field= câmpul akashic sau câmpul superdens şi superfluid din quantum vacuum (ZPF=zero point field) care penetrează întreaga realitate..

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 12 Apr 2006, 05:18 PM

[Amenhotep]

[shapeshifter]

----
deja vu = orice impresie subiectivă şi incorectă de familiaritate/similitudine între experienţa prezentă şi un trecut nedefinit
----
păi multe din impresii şi din gânduri le primim din acel câmp.. informaţie tradusă prin intermediul creierului.. fiecare dintre noi scăldându-ne într-un bazin informaţional care probabil ne lasă mai puţine grade de libertate în a face salturi cuantice informaţionale şi comportamentale (ceva similar cu informaţia ereditară ca să mă exprim aşa, de fapt sunt convins că şi informaţia erditară are mare legătură cu informaţia din acel câmp superfluid şi superdens)..

----
deja vu este doar atunci când mi se pare că l-am văzut şi ieri, fără ca acest lucru să fie adevărat. Dacă ieri chiar l-am văzut, se cheamă simplu amintire şi n-are nici o treabă cu deja vu-ul.
----
păi şi acest ,,mi se pare că l-am văzut şi ieri" creeaz evenimentul ;i probabilitatea ca el să aibă loc în realitate. informaţia se reflectă automat şi instantaneu în acel câmp.. şi creează conjunctura şi probabilitatea ca acea impresie care poate e un fenomen local (creier) să devină reală pt. cel care a avut acea impresie.. problema aici cred că e mult mai subtilă decât la prima vedere..

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 12 Apr 2006, 05:52 PM

[Amenhotep]

În cazul deja vu-ului, informaţie tradusă incorect.

Şi?

a

[shapeshifter]

se poate ca, creierul să dea rateuri în interpretarea informaţiei primite probabil din cauza influenţei subconştientului.. în acel câmp ,,legile" sunt fluide..

[Amenhotep]

Şi ce rost are exemplul cu fraza percepută efectiv o dată şi apoi percepută încă o dată, mai târziu?

Unde-i deja vu-ul? Unde-i impresia subiectivă şi incorectă de familiaritate? Cum a dat creierul rateu sub influenţa subconştientului?

a

[shapeshifter]

-----
Şi ce rost are exemplul cu fraza percepută efectiv o dată şi apoi percepută încă o dată, mai târziu?

Unde-i deja vu-ul? Unde-i impresia subiectivă şi incorectă de familiaritate? Cum a dat creierul rateu sub influenţa subconştientului?
----
ex. acela e un fenomen de sincronicitate.. vroiam să scot în evidenţă influenţa acelui câmp care sunt sigur are legătură şi cu fen. de deja-vu.. informaţia poate fi primită şi în timpul somnului sau în stări modificate de conştiinţă, de aici senzaţia ,,că am mai trăit/văzut asta", pt. subconştient nu există trecut sau viitor el funcţionează în prezent, şi culmea este că, comenzi de tipul: ,,VREAU SĂ VĂD O PLAJĂ" se materializează aproape instantaneu în stări modificate de conştiinţă (chestie trăită pe pielea mea)..

----
Dacă ieri chiar l-am văzut, se cheamă simplu amintire şi n-are nici o treabă cu deja vu-ul.
----
de unde ştii că ceea ce numim noi ,,amintire" nu este rezultatul unei sincronizări informaţionale (obiectivabile) pe mai multe nivele?

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 12 Apr 2006, 06:02 PM

[Amenhotep]

[shapeshifter]

[EDITAT. Off topic.]

Acest topic a fost editat de Amenhotep: 12 Apr 2006, 06:47 PM

[Kyklos]

Mircea Eliade spunea ca amintirile sunt icoanele timpului pierdut , Romanul adolescentului miop . Deja-vu se poate descrie ca o amintire venita ca un blitz in mintea noastra , dar oare acest flash-back uneori ne poate produce amintiri placute ,e benefica aceasta "terapie"daca o putem numi asa ....

Acest topic a fost editat de Plutarh: 16 Apr 2006, 07:43 PM

[dascalita]

In copilarie am avut de multe ori experiente deja-vu...intamplari,imagini pe care parca le-am mai trait,parca le-am mai vazut desi nu aveam cum si unde,universul meu fiind limitat la un mic sat din Baragan...Cu timpul aceste experiente s-au rarir,la maturitate chiar au disparut!

[daria_g]

In fiecare weekend parca traiesc o alta viata decat cea din timpul saptamanii... Lunea dimineata ma indrept spre serviciu, pe jumatate adormita, inca ignorand ceea ce urmeaza sa se intample. Cand ajung la birou si ating butonul de pornire al calculatorului, mintea mea face un salt cuantic: DEJA-VU!