Ordinul Solomonarilor, ce o mai fi si asta??? Optiuni

[cocosel]

Ordinul se spune ar fi aparut in 1450 i.e.n. si ar fi fost introdus de Zamolxe (marele preot dac-trac).

Romulus Vucanescu in minunata sa lucrare "Mitologia Romana" ne spune de ordine calugaresti dacice ale ctistilor, capnobantilor, etc care duceau o viata de pustnici, în creierul muntilor, de unde coborau, din când în când, pentru a propovadui în spiritul doctrinei lui Zalmoxis. O reminiscenta a ordinului ctistilor în mitologia româna sunt, dupa Traian Herseni, solomonarii .
Marii pontifi si capeteniile militare, în frunte cu regele, faceau anual, la solstitii si echinoxuri, procesiuni în masa pe culmile domoale ale muntilor. Erau ceea ce s-a numit mai apoi urcarile pe munte , care aveau loc între rasaritul si apusul soarelui. Reminiscentele acestor urcari pentru rugaciune pe munte, cât mai aproape de cer, în liniste si reculegere, au supravietuit la români pâna în epoca moderna, fiind preluate de crestinism înca din perioada migratiilor euroasiatice ale erei noastre si transsimbolizate magico-religios.


SOLOMONARII. Erau inzestrati, de catre traditia populara, cu puteri magice, putand sa intoarca ploaia sau norii. Se spune despre ei ca traiau pe un alt taram, iar in lumea noastra veneau din cand in cand pentru a cersi. Daca cineva nu-i omenea cum se cuvine, abateau asupra lor grindina. Solomonarii erau oameni inalti, cu parul roscat si cu mantii albe. Calatoreau printre nori pe spinarea balaurilor si posedau o serie de unelte magice: o toporisca de fier care putea sa intoarca gheata si un frau din scoarta de mesteacan fara de care balaurul nu ar fi putut fi stapanit. La gat purtau o toaca, iar zgomotul facut de aceasta (tunetele) prevestea sosirea unei furtuni. Nu pana demult, atunci cand pe cerul satului apareau nori, multi oameni se speriau ca a venit solomonarul si trebuie sa se fereasca de puterea lui. Uneori, apelau la "oamenii mesteri", fosti solomonari care traiau printre oameni.

Care este legatura dintre solomonari si credintele dacice?
Ei bine, multi cercetatori ii considera pe solomonari descendentii vechilor preoti daci. Ei se bazeaza foarte mult pe marturiile istoricilor Strabon si Iordanes. Acestia amintesc de preotii asceti kapnobatai ("calatori prin nori" sau "umblatori prin nori"), care opreau furtunile sagetand norii (ei credeau ca in nori se ascundeau balaurii care aduceau urgia). Un alt rol al acestor preoti era, in conceptia lui Mircea Eliade, practicarea unor ritualuri samanice, unde un rol esential il avea extazul provocat in urma inhalarii fumului de canepa.

[cocosel]

Desi de natura demonica, aceste semidivinitati meteorologice provin, cum am spus, din oameni. Devin solomonari copiii nascuti cu caita pe cap. Acesti copii predestinati din nastere sunt furati de mici de solomonarii batrâni si dusi la „scoala de solomonie”, care se afla în „crugul pamântului”, pe Celalalt tarâm. Acolo li se preda stiinta magica a solomoniei pâna la vârsta de 20 de ani de arhedemonul Uniila. Traian Gherman descrie cu lux de amanunte scoala de solomonie. Din relatarile lui reiese ca initierea copiilor predestinati a deveni solomonari era foarte grea. Copiii sunt supusi la cele mai aspre chinuri si acte de curaj închipuite de vreo minte omeneasca. Numarul celor ce trebuie sa devina solomonari e limitat, când la 7, când la 9. Asa ca trierea lor este extrem de riguroasa. Scoala de solomonie este instalata într-o vagauna sau pestera inaccesibila oamenilor de rând. Aici copiii alesi erau initiati stând pe o piatra de moara, legata de un fir de ata de tavanul pesterii. Piatra se învârtea vertiginos la lumina unui opait.

În intervalul acestor 9 ani de solomonit între oameni, solomonarii detineau puteri semidivine, pe care prin statornicie le întareau si definitivau. Când erau nesocotiti de oamenii de rând, pedepseau satul întreg. Atunci îsi deschideau „susaelele” (hambare pentru bucate) si porneau la descântatul unui balaur. Urcau culmile muntilor, ajungând la unul din iezerele tainuite sau la un lac dintr-o gura de vulcan, la marginea caruia citeau din pravila pâna asudau si înghetau apa. Apoi paseau spre crucile ghetii, cu toporisca de fier o spargeau, ajutati de moroi chemati de ei anume. Gheata marunta o azvârleau cu frâul de mesteacan în capul balaurului care iesea prin copca si încalecau pe balaur dându-i pinteni. Balaurul se smucea din copca. Solomonarul, cu opincile lui de otel, continua sa marunteasca gheata si cu ajutorul moroilor o încarca în spinarea balaurului. Da pinteni si tine bine de frâul de mesteacan, ridica toiagul spre cer, se umple vazduhul de nori negri. Trage de capastru balaurul ce scotea fulgere pe nari. Moroii sareau pe balaur alaturi de solomonar. Solomonarul smucea frâul si ca un bolid intra în nori, mânându-l încotro dorea stapânul lui. Când ajungeau deasupra satului socotit sa fie pedepsit, la porunca solomonarului moroii zvârleau grindina. Daca satenii, vazând furtuna cu nori negri, prindeau de veste de cumpana ce-i asteapta si trageau clopotele bisericilor, solomonarul cotea balaurul spre padure si munte, unde descarca înciudat grindina. Daca satenii nu prindeau de veste, bucatele lor intrau în susaelele (hambarele) solomonarilor. Dupa ce abateau grindina peste sat, moroii dispareau, iar solomonarii duceau balaurul într-o tara calda îndepartata, unde îl omorau, îl jupuiau si îi vindeau pielea si oasele, bune ca talismane refrigerente.
Romulus Vucanescu

Solomonarul este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare româneºti. Mai mult decât niºte simpli "vrãjitori", solomonarii, numiþi ºi grindinari, hultani, gheþari, izgonitori de nori sau zgrabuntaºi erau - ori poate mai sunt încã - iniþiaþi la "ºcolile de solomonãrie" în ºtiinþele astrologiei, ale prezicerii viitorului, dar mai ales în stãpânirea tuturor fenomenelor meteorologice. Deºi se pare cã termenul "solomonar" a pãtruns în lexicul românesc abia prin secolele XVII-XVIII, originea primilor izgonitori de nori se pierde în adâncimile istoriei. Unii îi alãturã vechilor preoþi asceþi traco-geþi - kapnobatai ("cãlãtori prin nori" sau "umblãtori prin fum"), cei care sãgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Alþii spun c-ar fi urmaºi ai Sfântului Ilie, des întâlnit în legendele populare, taumaturgul "care-i fulgera pe draci ºi oamenii pãcãtoºi". Mai este o variantã: aºa cum se spune într-un basm bucovinean, cules în 1932, "puterea, Solomonarii o au de la împãratul cel înþelept Solomon, care a stãpânit toate tainele de pe lumea asta". Solomon, faimosul rege iudeu biblic, putea sã închidã ºi sã deschidã cerurile, iar la porunca lui vânturile îl ridicau chiar pânã la Dumnezeu.

Intrebarea care se iveste oare au existat oare mai exista ???

Acest topic a fost editat de cocosel: 15 Apr 2007, 04:41 PM

[exergy33]

http://solomonarii.uv.ro/

[Promo Contextual]

[cocosel]

Bun asa exergy dar partea cea mai interesanta abia maine o sa incercam a o aduce in discutie si mi-ar face placere sa contribui la edificarea acestui asa numit ordin initiatic misterios dac-geto-trac.... care se pierde in negura pelasgica a identitatii noastre.

[ilie]

numele lor initial nu putea fi asta.

un costoboc

[cocosel]

PENTRU a putea discuta pe aceasta tema desi pare mai degraba folclorica si mitologica am sa intru in anumite ipoteze care ne pot dezvalui natura acestui ordin atat de ancestral dar si atat de prezent.Spun de la inceput ca sunt ipoteze pentru a nu depasi un mod de abordare..unii le pot crede reale altii nici macar la stadiul de ipoteze.

Mitologia romaneasca si cea veche daco-getica sunt foarte putin promovate (aproape deloc), interesul pentru acestea venind, de cele mai multe ori, din partea unor nelicentiati in domeniu.
Romanii (dacii) sunt singurul popor din lume care si-a pastrat obiceiurile, traditiile, legendele, de foarte multe milenii. Un astfel de popor care, mii de ani, nu a dus razboaie de ocupatie, dar a suportat invazia alogenilor timp de 2000 de ani, fara sa-si altereze fiinta nationala, obiceiurile, portul, bunatatea, ospitalitatea, etc, isi merita cu adevarat, rolul multimilenar de Centru Spiritual al Lumii, pe care i-l intrevad tot mai multi .

Exista o teorie legata de perioada lui Burebista si a marelui preot Deceneu...care si-au ales un an (de altfel foarte semnificativ in toata istoria oculta) pentru a reinstaura adevaratul cult,vechea traditie milenara a castei preotilor si cu precadere vechile mistere sacre ale solomonarilor.
BU-ERE-BU-IST-AS (care era,care este nu) NEMAIPOMENITUL si Decaineus(Deceneu) au decis pentru anul I al calendarului care era anul 666 dupa cum se arata pe vechile vestigii gasite.S-a decis ca acest an sa fie anul nasterii celor 2 Zamolxis(Chersones/Cher-sones=fii cerului adica solomonarii).Complexul de la SARMISEGETUZA (sarmi-seget-usa=eu ma grabesc sa curg/sanskrita) constituie probabil apogeul si centrul sacerdotic al misterelor lumii dacice-pelasgice.Acest numar atat de mediatizat ulterior era vazut de populatia daca ca unul benefic..fiind regasit pe multe inscriptii dacice sub forma de CCC;SSS;666;VIVIVI...(opaitul de la Drobeta;cel de la Tetovo;aticul arcului de triumf de la Roma reprezentandu-l pe Constantin cel Mare-un dac de-al nostru de la Nis).
Datorita precaritatii unor astfel de cercetari ipoteza poate fi considerata una de-a dreptul fantasmagorica..insa toate indiciile asa cum sunt putine,incomplete..tot ne pot face sa credem ca spiritualitatea dacica era pastrata prin intermediul acestui ordin al solomonarilor..cel care se va regasi ulterior in toate motivele caselor traditionale...cat si in miturile sacre ale acestui coltisor de plai.
Si revin cu intrebarea mai exista el oare???

[exergy33]

[cocosel]

[exergy33]

[gio19ro]

[exergy33]

Deci sa ma intorc la solomonari.
Neclaritatile mele se leaga de faptul ca legendele despre ei circula doar in satele din Bucovina ... si nu in orice fel de sate , ci doar in cele locuite de huţuli sau huţani , adica rutenii de munte sau ucrainenii din zona montana.
In satele romanesti nu ii intilnesti.
Ma intreb : cum putem este posibil asa ceva?
Cind eram tinara si plina de energie , am batut toata zona in cautarea a nu stiu ce .
Legende despre solomonari am intilnit in Brodina, Izvoarele Sucevei, Cirlibaba, Lucina, Moldova Sulita, Fundu Moldovei, Breaza, Botus, Pojorita ... am enumerat din memorie. . Acolo oamenii cred cu tot sufletul in existenta lor.
Eu sunt foarte sceptica in legatura cu acest aspect.
Satele pe care le-am enumerat sunt sate de huţuli. Ciudat ca ucrainenii din Maramures nu au in folclorul lor povesti despre solomonari.

Daca solomonarii sunt urmasii preotilor daci , atunci de ce romanii i-au uitat ,si de ce huţulii le pastreaza amintirea?
Cineva mi-a sugerat idea ca huţulii ar putea fi populatii romanesti slavizate.
Ma intreb unde a avut loc slavizarea lor , daca a avut loc asa ceva ...
Pe teritoriul de azi al Bucovinei, nicidecum.
Daca ei au fost la baza populatii romanesti si au fost slavizati ulterior undeva in Rusia sau Ucraina , atunci de ce numai la ei s-au pastrat informatii despre solomonari? De ce solomonarii au fost dati uitarii in spatiul romanesc ?
Nu gasim legende despre ei nici in Apuseni, nici in Oltenia si nici in Moldova (cu exceptia Bucovinei ... desi multi considera Bucovina o provincie separata de Moldova).
Cine si pe ce baza poate demonstra faptul ca intre cei cu numele de solomonari si preotii dacici cu numele de kapnobatai exista o legatura?
Este cunoscut faptul ca scitii inhalau fumul de cinepa ... iat rusii si ucrainenii si-au identificat multe influente scitice.

@gio19ro

[gio19ro]

[cocosel]

[gio19ro]

solomonar - Solomon - Biblie - Crestinism

E simplu cand si cum a venit termenul.

[Cucu Mucu]

[cocosel]

Traditia spune ca "solomonarii" calaresc niste balauri, ii mana peste satul din care au fost alungati si arunca acolo grindina care distruge rodul ogoarelor. Aceleasi legende spun ca, pentru a se putea apara de mania "solomonarului", oamenii trebuie sa apeleze la un "Mester Pietrar", singurul capabil sa-i ajute. Si asta pentru ca "Pietrarul" era un fost solomonar care, revenit printre oameni, cunostea magia si vrajile capabile sa-i apere pe sateni de mania fostului sau "coleg".
Exista relatari care afirma ca unul dintre ultimii "solomonari" din Muntii Apuseni a fost un anume Avram, un personaj foarte respectat de localnici. La 90 de ani, Avram putea inca sa cheme ori sa alunge grindina.Existenþa unui astfel de Meºter Pietrar este atestatã pânã în sec. XX, în documente care indicã faptul cã acesta lua un bir anual satelor pentru activitatea prestatã. În ce mãsurã solomonarul era o fiinþã mitologicã sau un om care stãpânea vãzduhul nu putem ºti, dar legenda pare sã se fi împletit bine cu realitatea.
Se spunea pe aici doar de Bucovina nu este adevarat aceasta traditie o poti regasi in toate zonele tarii dar trebuie sa o descoperi in mitologia locului.
Solomonarul nu are loc anume, rigid si bine fixat in calendarul satesc ;prezenta lui este intamplatoare, si prin aceasta, cu atat mai redutabila. El se amesteca printre oameni, se strecoara in lumea lor, iesind din cadrul unui ritual anume, evadand din zonele limitate ale sacrului si « furisandu-se » chiar in inima lumii profane...Zonele limitate ale sacrului sunt zonele de initiere, locuri retrase si pustnice. Strabon afirma ca unii traci isi duc viata in zone singuratice, langa iezere in munti sau in paduri, fara sa aiba legaturi cu femeile. Aceasta casta a pustnicilor traci este foarte respectata avand atat atribute de vindecator cat si de stapani ai stihiilor (al mersului vremii). Solomonarul utilizeaza un intreg arsenal de unelte magice in ritualul sau : o toporisca de fier descantata cu care sparge crucile ghetii, un frau din scoarta de mesteacan cu care ii stapaneste pe balaurii care il poarta in zbor, carti de intelepciune, o toaca mica purtata la gat, ca simbol al declansarii furtunii (cand bate in toaca spiritele elementare ale furtunii, Vantoasele si Ropotinele, incep sa foiasca in vazduh)…

Acest ritual al bataii in toaca nu-i un ritual crestin asta sa fie cat se poate de elocvent este un ritual stravechi de anuntare a unui pericol de natura umana sau fantastica..este adevarat ca anumite zone au ramas cu deprinderi mai stravechi dar asta nu inseamna ca nu se poate vorbi de existenta acestui ordin cat mai departe a ideii de solomonar...sunt multe traditii vechi care interpretate pot sa autentifice existenta unui asemenea personaj fantastic.Insa mare parte din societatea romaneasca si aici vorbesc si in speta de cea istorica a cautat mai degraba influentele celorlalte populatii migratoare decat influentele poporului sau.Se vorbeste de mitologia romaneasca ca nu-i autentica ca ii prea fantastica nici pe departe peste tot in toate povestiile veti gasi aceeasi minunata placere de a face o poveste veche intr-una plina de feerie...
Se spune ca zeitatile dacice sunt mai degraba imitatii ale zeitatilor grecesti (o alta aberatie)..pai cum se poate asa ceva cand daci si in speta tracii sunt cei care ocupau zona elena...cum sa stabileste un asemenea adevar manipulator???

[cocosel]

[gio19ro]

Tracii n-au auzit de Solomon. Abia dupa crestinare s-a raspandit termenul de solomonar. Ce e atat de greu de inteles? Solomonar in sus, solomonar in jos.....etc. De unde atata solomonar la daci?

[exergy33]

@gio19ro
Ai dreptate. Numele initial al 'Solomonarilor' a fost acela de 'hultani' .
In Bucovina lor li se spune si astazi 'hultani'.

[cocosel]

[cocosel]

Si pentru a ne edifica hai sa o luam de la inceput .
Religia daca...zamolxianismul..prin care voi face legatura la ce vroiam sa subliniez.

Credinta lor în nemurire care îi desparte de ceilalti traci si de greci orânduirea lor socialã, cumintenia vietii lor, toate aratã un popor sedentar si linistit, care nu cere decât sã fie lãsat în pace. Spiritul de disciplinã, manifestat sub Dromithaites, Oroles, Burebista sau Scoryllo, cât si iubirea constientã si chibzuitã de patrie, alãturea de vitejia tenace arãtatã sub Decebal, îi ridicã mai presus de germanii din nord sau celtii din vest. Îndeosebi trebuie diferentiati de tracii sudici, decãzuti betivi, poligami, moravuri care au fost gresit extinse si asupra getilor, motiv reluat si prelungit pânã în vremea dacilor de istorici care s-au simtit datori sã prelungeascã în timp antipatia acestralã, simtitã pentru valahii contemporani, urmasi ai acelora. La daco-geti sufletul e nemuritor. Trupul e o împiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire de aceea el nu are nici un pret la rãzboi el trebuia jertfit fãrã pãrere de rãu. Omul nu poate ajunge la nemurire decât curãtindu-se de patimã: carnea, vinul, femeile. Mai ales vinul aduce ticãlosirea omului. Nimic din nebunia thraco-dionysiacã nu e admis sau tolerat la geti. Oamenii sfinti vor fi la ei ascentii, care nu mai vor sã stie nici de lume nici de femei, ci în renuntarea la orice bucurie a trupului, se devoteazã gândului bun spre nemurirea sufletului. Zeul e în cer, iar nu pe pãmânt. El e cerul senin, tulburarea firii e adusã de demonii rãi ai ai furtunilor ai grindinii si a norilor, de acea getul ajutã Zeului la linistirea lumii, trãgând el însusi cu arcul în norii ce ascund si întunecã fata Zeului din cer. ªi tot de acea Zeul e adorat pe muntii cei înalti în singurãtatea unde numai vulturii iar nu oamenii pot urca. Acolo sus, pierdut de lume si cercetat numai de rege, ca sã-I afle sfatul la caz de nevoie, stã marele preot. Templul si locuinta lui e într-o pesterã, si el însusi nu se coboarã decât rar de tot în lumea oamenilor, când are a da vreo poruncã, pentru curãtirea de pãcate, sau când are a face vreo prevestire ori a da învãtãturi. Regele însusi, ca stãpân al trupurilor numai, iar nu si al sufletelor supusilor sãi, ascultã cu respect sfaturile marelui preot. Asa stã de departe de lume si mai presus de ea, marele preot al daco-getilor încât el, profetul zeului, e sanctificat el însusi ca zeu. Cu atât mai mult, dacã e nevoie, poate fi si regele poporului sãu. Dar îndeobste cele 2 puteri: cea politico-militarã si cea religioasã nu se amestecã împreunã, ci sunt pãstrate deosebite. ªi puterea religioasã nu se amestecã în viata de toate zilele decât la mare nevoie. De abia odatã la 4 ani, natiunea aduce Zeului - unul singur - jertfa supremã: un om cãruia I se ia viata de carne, spre a I se dãrui viata de spirit, întru marea misiune de a purta su în cer rugãciunile si dorintele neamului de a fi înaintea zeului. ªi aceastã jertfã e asa de sfântã încât dacã trimisul nu moare în lãnci, înseamnã nu cã zeul are milã si îl iarta ci dimpotrivã cã-l osândeste la moartea vesnicã a vietii trupului si îl socoteste nevrednic de a se arãta înaintea sa. Ferice de cel ce, aruncat în lãnci, pierde viata trupului, spre a de destepta în viata vesnicã la zeul din cer. ªi tot asemenea, când altã scãpare nu mai este, regele si fruntasii se ucid, când sotul moare, sotia se ucide. Iar a murii în rãzboi e tot ce poate fi mai onorabil pentru un get. Cât priveste dependenta învãtãtura religoasã a getilor de cea phytogoreicã chiar grecii, începând cu Herodot si sfârsind cu Hermippus Callimachos rãstoarnã problema, spunând fie cã Zamolxe a trãit mult înainte de Pythagora fie chiar cã acesta a imitat învãtãturile tracilor (H.C. F.H.G. III.41) Însusi orphismul avea rãdãcini tracice iar Pythagora era adânc influentat de osphism. Faptul cã oamenii ca Poseidomios si Flavius Iosephus citau pe cãlugãrii geti ca pilde general cunoscute pentru a putea explica alte organizatii mai putin cunoscute, dovedeste vechimea si seriozitatea acestor institutii social-religioase getice. Ca o concluzie nu e demn sã renegãm pãrintii si strãbunii si din solidaritate si respect pentru strãmosi resping miturile biblice si evanghelice, ca fiind imorale si crude având o “moralã” plinã de lasitate, prostitutie, incest, crimã si genocid, violentã, înselãciune, formalism si lipsã de logicã.

[gio19ro]

[cocosel]

[gio19ro]

Pai tu ai venit cu inventia. Asa ca adu tu un argument in sprijinul "solomonarilor" de pe vremea lu' Pazvante. Termenul de solomonar e mult mai nou decat zici tu. Hai, adu o dovada sau un rationamet logic despre faptul ca cei se ocupau cu magia in Dacia se numeau solomonari.

[exergy33]

[gio19ro]

[cocosel]

[Rehael]

[gio19ro]

Adu o dovada sau un rationamet logic despre faptul ca cei se ocupau cu magia in Dacia se numeau solomonari.

[Fantasee]

[Cucu Mucu]

[cocosel]

[Fantasee]

Trebuie sa fi fost Vasile Voiculescu, mariusachi..

[gio19ro]

[Cucu Mucu]

Cum termenul solomonar este atestat în limba românã abia din sec. XVII, se pare cã tradiþia popularã despre solomonari are anumite rãdãcini gnostice în practicile alchimice ale Renaºterii, pentru care Solomon era o figurã emblematicã.

Un articol interesant.