Nutritia Si Practicile Energetice, Ce putem face ? Optiuni

[thunder]

[axel]

[axel]

Mesaj editat. Am observat ca iti este greu sa te abtii de la atacuri la persoana. Avand in vedere ca ai fost avertizat deja atat public cat si prin PM, de aici inainte insistenta in acest tip de interventie, respectiv altele care nu respecta ideea acestui subforum de a evita "comentariile malitioase", poate duce la banarea de pe acest subforum pentru o o perioada mai mare sau mica de timp.

[Promo Contextual]

[thunder]

[thunder]

[axel]

[axel]

[thunder]

[thunder]

[axel]

[axel]

[thunder]

Zaharul

Zaharul este unul dintre alimentele cele mai studiate si mai contestate de medicina, fie ea clasica ori naturista. Fiind un aliment foarte concentrat, el uzeaza pur si simplu anumite organe. Pentru un organism adaptat de milioane de ani sa se hraneasca cu zaharuri complexe din fructe, miere, cereale si legume, ingerarea unei ciocolate sau a altor dulciuri concentrate este un adevarat soc, care produce dezechilibre in lant:
-zaharul strabate cu usurinta intestinul subtire ajungand in sange, unde provoaca o stare de hiperglicemie;
aceasta va determina o stare de excitare fizica si nervoasa;
-pancreasul alertat peste masura, secreta mai multa insulina decat normal, ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie, asa incat in scurt timp se instaleaza o stare de hipoglicemie;
-ficatul isi face datoria si transfera o parte din rezervele sale de glucide in sange.

Aceste alternante deregleaza intreg metabolismul si, in timp, obosesc si uzeaza organismul (mai ales pancreasul), epuizand in acelasi timp sistemul nervos. Chiar daca organismul uman are o mare capacitate de adaptare, si suporta o vreme aceste fenomene, mai tarziu, insa, apar probleme de sanatate. Iata care sunt principalele tulburari:
-pancreasul suprasolicitat se deregleaza, normalizand tot mai greu glicemia, ceea ce duce la diabetul zaharat, cu toate consecintele sale cumplite: de la orbire la tulburari circulatorii majore ori boli cardiace fatale. In Romania se estimeaza ca peste sase sute de mii de oameni sufera, in diferite stadii, de diabet.
-sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese hormonale prea complexe pentru a fi descris aici. Aceasta duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale, rinita, sinuzita etc.
-lipsa de calciu se instaleaza si ea cu timpul, mai ales daca consumul regulat de zahar in diferite forme este insotit si de un stres puternic.
-caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului). Cauza nu este, asa cum se credea acum zece ani, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.
obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede, dar are "darul" de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.
-se dezvolta celulita, aspectul respingator de coaja de portocala, ca rezultat al dereglarii schimbului de substante.
-o serie de alte boli cum ar fi: reumatismul, anemia, astenia, degenerescenta osoasa, cancerul, scleroza multipla, sinuzita si rinita cronica, tulburarile hormonale se agraveaza ca o consecinta a consumului de zahar si se retrag ca prin farmec o data ce am renuntat la el. o serie de alte boli cum ar fi: reumatismul, anemia, astenia, degenerescenta osoasa, cancerul, scleroza multipla, sinuzita si rinita cronica, tulburarile hormonale se agraveaza ca o consecinta a consumului de zahar si se retrag ca prin farmec o data ce am renuntat la el.

Iata de ce va propunem sa renuntati doar pentru o perioada, sa zicem o luna, la zahar, pentru a verifica in practica efectul miraculos al renuntarii la otrava alba, cum "alinta" naturistii occidentali zaharul.

Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine, un amestec foarte complex de zaharuri naturale, un produs viu, care contine substante special facute sa ajute organismul sa asimileze fara probleme acest aliment. In perioada de vara-toamna, un inlocuitor si mai bun sunt fructele proaspete. Sucurile, salatele de fructe, fructele sunt o adevarata relaxare pentru organism, ducand la normalizarea glicemiei, la reglarea functiilor pancreasului, la rafinarea gustului, precum si a perceptiilor olfactive. Iarna, fructele uscate: stafidele, smochinele, curmalele, caisele deshidratate etc. sunt un excelent inlocuitor al zaharului. Ele sunt foarte dulci, foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din masa lor), dar sunt mult mai usor de suportat de organism fata de zaharul alb.

Mentinerea echilibrului in ceea ce mananci este cheia succesului pentru o masa sanatoasa.

http://www.wellness.ro/articole/zaharul.htm


RAFINAREA

Pentru a intelege mai bine paradoxul reprezentat de rafinare este bine sa stim care este definitia atribuita acestui termen de Dictionarul Explicativ al limbii romane: rafinare=proces tehnologic prin care se indeparteaza impuritatile din unele substante (alcool, uleiuri, zahar etc) in scopul imbunatatirii calitatii lor. Folosita la scara mondiala in procesul de industrializare a alimentatiei, rafinarea este adesea o metoda nociva al carei rezultat este saracirea si alterarea alimentelor.

Prin rafinarea diversor vegetale este obtinuta o gama variata de produse alimentare. Cele mai folosite (la care se vor face principalele referiri) sunt zaharul, uleiul si faina alba Introducem in acest capitol si faina alba in spiritul definitiei pe care o ofera DEX-ul rafinarii (a curata un produs de impuritati -!!!!) si a imaginii clasice pe care o au taratele si painea neagra drept alimente pentru porci.

Printr-o analiza la rece asupra efectelor unor alimente obtinute prin rafinare, cum ar fi zaharul rafinat, uleiul rafinat, faina alba, se va putea intelege ca definitia este extrem de deplasata, iar "impuritatile indepartate" reprezinta valoarea nutritiva a alimentelor si echilibrul lor natural, care odata distrus poate cauza efecte dureroase asupra organismului.

Nici pe departe nu se poate vorbi despre "imbunatatirea calitatii lor", ci despre o alterare a "calitatii lor", singura "imbunatatire fiind la nivel cantitativ".

Zaharul rafinat

A. Alaturi de faina alba acest aliment alcatuieste ceea ce s-ar putea denumi fara exagerare otrava alba. Ca si in cazul fainii albe, prin rafinare, zaharul este complet saracit fiind eliminate vitaminele, mineralele si fibrele. Prin consum constant, zaharul rafinat obliga organismul sa furnizeze suplimentar vitamine (mai ales din complexul B), de asemenea crom, magneziu si zinc absolut necesare procesului de transformare a glucozei in energie.
Dincolo de faptul ca incarca organismul cu noi sarcini saracindu-l de anumite elemente vitale, el nu este in intregime asimilat de catre organism favorizand aparitia obezitatii si a diferitor (alte) boli. Mai mult, zaharul rafinat afecteaza si absorbtia unor minerale (cromul si zincul) prezente in unele alimente consumate.
De asemenea, fiind extrem de concentrat el lezeaza organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. Astfel, el trece imediat in sange - prin intestinul subtire - provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina si deregleaza anumite functii ale organismului; efectul fizic este invers celui asteptat, in sensul ca omul nu castiga energie (dupa cum se crede eronat datorita valorii energetice ridicate a zaharului), ci pierde energie din pricina luptelor din interiorul organismului si devine obosit sau agitat.
Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda eliminarea completa a zaharului rafinat din alimentatie.
B. Stiindu-se efectele negative ale zaharului rafinat, industria alimentara a nascocit substituentii zaharului, pentru a oferi o alternativa celor "certati" cu zaharul. Paradoxul fenomenului il reprezinta faptul ca multi substituenti sunt mai toxici decat zaharul rafinat. Cel mai nociv dintre ele este aspartamul (E 950 si E 951), care "ajuta" la provocarea peste 70 de tipuri de boli mortale.
O intrebare este iminenta: odata cu recunoastera efectelor negative ale zaharului inlocuirea lui cu ceva si mai toxic se datoreaza ignorantei producatorilor, sau unei lacomii nascute de "pragmatismul" si idealul de a creste profitul si cifra de afaceri specifice bussiness man-ului?
Oricare ar fi raspunsul, el tradeaza o iresponsbilitate vicioasa.
C. Mierea de albine este alternativa zaharului ce nu ridica nici o problema, nici un risc, ci reprezinta o binecuvantare pentru organism. Termenul "inlocuitor" al zaharului este impropiu pentru miere deoarece mierea a fost candva inlocuita de catre zahar, producerea mierii pierzand foarte mult teren odata cu importul masiv de zahar din Indiile de Vest (sec. al XVII-lea).
D. Dar si in cazul mierii pot aparea probleme grave:
- poate fi falsificata;
- asemanatoare cu mierea de albine sunt comercializate unele produse in compozitia carora intra variabil 20-30% miere de albine; de aceea consumatorului trebuie sa fie atent pentru a fi sigur ca a cumparat miere de albine pura si nu miere de albine amestecata cu glucoza sau alte substante ce au efecte negative asupra organismului;
- pentru a pastra limpezimea pretiosului aliment ce se pierde odata cu normala cristalizare a lui, mierea poate fi incalzita periodic; unii producatori apeleaza la aceasta metoda pentru ca se vinde mai usor, multa lume considerand ca mierea limpede este superioara celei cristalizate. Supusa unei temperaturi ridicate mierea mai pastreaza aproximativ 30% din propietatile sale, enzimele fiind distruse, in general, prin tratament termic. Cristalizarea mierii nu este decat un semn al faptului ca ea este naturala.

http://aqvarius.ro/domniacantitatii1.htm#zahar

CARNEA

Carnea este cel mai periculos aliment indiferent cum ar fi tratata, iar atitudinile celor ce incurajeaza consumul ei sunt atitudini inconstiente, nascute din obisnuinta de a considera carnea drept benefica si necesara organismului si din presupusul ei gust delicios (in realitate fiind un gust al mortii, "camuflat" de multitudinea de condimente folosite pentru a fi preparata).
Despre carne si efectele ei dezastruase asupra organismului se pot scrie sute de pagini atat din perspectiva stiintifica, cat si din perspectiva spirituala, filozofica sau religioasa. Ar fi multe de spus, dar pentru a prezenta carnea si efectele ei asa cum sunt in realitate, e suficient sa amintim doar urmatoarele:
- consumul carnii este posibil printr-un act criminal (ceea ce ar trebui sa dea de gandit)
- viata animalelor nu este justificata de nevoia omului de a consuma "delicioasa" carne; ele traiesc pentru ele insele ;
- este alimentul cu cele mai multe toxine in compozitia lui;
- digestia carnii se realizeaza foarte greu cu costuri enorme pentru echilibrul organismului, iar in partea teminala a intestinului uman, unde carnea isi depaseste termenul de digestie, ea intra in putrefactie. In intestin exact in zona sensibila, tranzitul carnii este insotit de o flora de putrefactie;
- bacteriile intestinale provoaca putrefactia bolului alimentar, situatie ce permite infiltratia substantelor toxice in vasele sangvine, iar pentru a le elimina, organismul este nevoit sa cedeze o mare cantitate de energie, aspect ce poate influenta negativ atat fizicul cat si psihicul consumatorului;
- substantele care nu sunt asimilate in timpul digestiei se pot fixa creand premizele aparitiei unor tumori, mai ales de origine cancerigena; multi specialisti afirma ca prin consumul de carne nu se face altceva decat sa se alimenteze celulele canceroase;
- carnea este principalul generator de acid uric (compus produs de metabolismul nucleoproteidelor, prezent in cantitati foarte reduse in sange); cu alte cuvinte acidul uric este un produs rezidual (excretoriu), extras de rinichi din circuitul sanguin, trimis catre vezica urinara si eliminat impreuna cu ureea sub forma de urina. Ar mai trebui spus ca o bucata potrivita de carne contine in medie 0,9072 grame de acid uric, iar organismul uman nu poate elimina intr-o zi mai mult decat 0,5148. Dar ceea ce este paradoxal este ca gustul carnii este dat de acidul uric.
- carnea franeaza sinteza vitaminelor B12 ceea ce genereaza in primul rand aparitia anemiei.
- contine foarte multe bacterii de putrefactie (germeni din colon). In lucrarea "Veriga lipsa din curriculum medical care este chimia alimentara in relatia ei cu chimia organismului", Dr. Jay Milton Hoffman explica cauzele acestui fenomen: "Atunci cand animalul este viu procesul osmotic din colon impiedica bacteriile de putrefactie sa intre in organismul animalului. Cand animalul moare, procesul osmotic dispare si bacteriile de putrefactie migreaza prin peretii colonului in carne. Acestea inmoaie carnea." Alti specialisti, A.W. Nelson, bacteriolog la Sanatoriu si Spitalul din Batlle Creek, si citat de multi alti doctori, afirma ca: "Bacteriile din carne sunt identice cu cele din balegar si sunt mai numeroase in anumite feluri de carne decat in balegarul proaspat. Toate tipurile de carne se infecteaza cu bacterii din balegar in timpul taierii si numarul lor creste cu cat carnea este pastrata mai multa vreme."
- animalele imprima in carne dintr-un punct de vedere energetic (informational) tot ceea ce simt in momentul mortii; aceasta informatie a spaimei, a terorii este transferata in organismul celui ce mai devreme sau mai tarziu va consuma respectiva carne; "mecanismul" se intelege foarte usor, realizand ca intre alimente si organism exista un proces de comunicare.

Nota mea: acest asa zis proces de comunicare este de fapt rezonanta care se manifesta intre aceste "alimente" si fiinta care le ingurgiteaza, de unde si proverbul: "esti ceea ce maninci si maninci ceea ce esti".

Acest topic a fost editat de thunder: 5 Jun 2005, 05:13 PM

[little1]

sunt cateva lucruri care merita discutate:

- zaharul si mierea sunt foarte diferite ca si compozitie, dar aciditatea este asemanatoare - este cu dus si intors

- carnea nu este cea mai mare problema, ci amestecurile nepotrivite intre alimente, care pot aparea si la vegetarieni; sunt unele scoli spirituale care afirma ca intreruperea consumului de carne poate sa-l faca pe un om aerian si usor de manipulat. Pentru unii oameni poate sa fie o binecuvantare, pentru altii nu. E o problema de temporizare.

- sarea este folosita in ritualurile de purificare, apropo de discutiile referitoare la artele martiale, de luptatorii Sumo, din Japonia. De asemenea este folosita in exorcizari, pentru ca se pare ca are puterea de a atrage energii negative...

Eu prefer sa ma documentez mereu, indiferent de nivelul la care sunt. Este o vorba care spune ca nimic nu sta pe loc, si cine s-a oprit, pica.

[thunder]

[thunder]

CONEXIUNILE ALIMENTATIEI NATURALE - 01-Mitul Calciului / 02-Aditivii Alimentari / 03-Experiment vegetarian / 04-Faina= Otrava Alba

[gypsyhart]

[Observatie OFFTOPIC: Reclamatiile la adresa moderatorului/ moderatorilor se fac prin PM.]

Acest topic a fost editat de gypsyhart: 6 Jun 2005, 03:06 PM

[thunder]

[axel]

[little1]

Thunder,

cu tot respectul pentru parerea ta, eu gandesc un pic diferit.
nu vreau sa fac mare scofala din asta, dar toti vegetarienii cu care am avut de a face erau destul de rigizi si destul de incapatanati
aerieni ? erau doar cei tineri. cei mai in varsta, nu.

sunt insa si exceptii

mai pe scurt, cred ca suntem oameni diferiti, si pentru fiecare dintre noi este posibil sa functioneze ceva diferit. cand renunti la ceva din alimentatie sunt multi factori de interes, in afara de cel spiritual. cel referitor la fiziologie... parerile se schimba mereu, pe masura ce stiinta progreseaza.

totusi subiectul ramane deschis pentru mine. ceea ce ai impartasit este interesant, mult mai mult decat am citit vreundeva.

multumim