Ortodoxia, Calea Întru Hristos, sa ne cunoastem religia - pag 1 index Optiuni

[Artanis]

Tu obisnuiesti sa-ti dai cu parerea complet neargumentat, aka ipse dixit ilogic

[Bolt]

Nu credeam ca va intarzia asa de mult.

[Clopotel]

Draga Bolt,

[Promo Contextual]

[Clopotel]

Acum as dori sa supun atentiei, ideal discutiilor, o problema ce a fost indelung dezbatuta de-a lungul veacurilor, si care a generat multe controverse si erezii... O sa spun din vorbele Sfantului Grigorie Palama, doar un mic fragment acum, urmand ca in timp sa detaliem lucrurile...
Sunt interesat de a afla cat mai multe lucruri noi despre cele ce voi spune mai jos...

Este timpul sa spunem catre cel care scoate in evidenta unele ca acestea
(cum ca Fiul este mai mare decat Duhul): nu ai inteles ca Dumnezeu si existenta lui Dumnezeu este necauzata si dincolo de timp? Caci aici spune ca este mai inainte varsat si ca sfinteste creatia. Deci auzind tu ca este mai inainte varsat in timp si pornind de la o cauza - caci cum altfel s-ar putea revarsa peste creatia care se sfinteste? - si dincolo de aceasta auzind ca este dat de catre Fiul spre iertarea pacatelor, asa cum bineinteles si de catre Tatal si ca izvoraste nu in mod absolut, ci catre anumiti oameni, nu iti aduci aminte adevarul, de care ai fost invatat de noi, anume ca purcederea din vesnicie a Duhului Sfant de la Tatal nu s-a facut pentru ceva, nici catre unii, nici sub timp? Daca a spus ca Duhul este mai inainte varsat in mod fiintial din cei doi, nu este nimic nou. Caci a spus-o ca unul care locuieste si lucreaza desavarsit in apostoli, asa cum si Sfantul Grigore Teologul spune: „fiintial este ca si cum ai spune ca este prezent si traieste impreuna cu ei". De altfel, nu a fost fiintiala si trimiterea Cuvantului catre noi care s-a facut de la ceilalti doi, adica de la Tatal si de la Duhul? Insa, trimiterea nu a fost nastere, pentru ca nu s-a nascut Fiul din amandoi, nici pentru noi, nici dupa noi, desi dupa noi si pentru noi a coborat in mod fiintial, unindu-se cu firea noastra dupa ipostas si facandu-se ca noi pentru noi, insa fiind nascut numai din Tatal nu numai inainte noastra, dar si inaintea veacurilor. Deci si Duhul Sfant a fost trimis fiintial in zile din urma de la amandoi, daca vrei se si revarsa de la acestia doi, caci a fost numit apa cea vie (Ioan 7, 38) si „Ioan boteza cu apa, voi, zice Domnul, veti fi botezati cu Duh Sfant"(Fapte l, 5). Cum s-ar fi botezat, daca nu s-ar fi revarsat apa cea vie?
Deci se revarsa fiintial (real) pentru noi si dupa noi, caci s-a aratat ca unul ce daruieste prin sine puterea dumnezeiasca, dar si ca unul ce este cu adevarat pururi cu noi fiintial, negresit si ca ipostas, desi noi nu ne impartasim deloc de fiinta sau ipostasul lui, ci de har.
El purcede nu numai inainte de noi, dar si mai inaintea veacurilor fara cauza numai din Tatal. Cel ce este in acelasi timp si temelia si varful Bisericii, Petru, ne-a facut cunoscuta noua aceasta deosebire, anume cea a revarsarii Duhului Sfant, caci zice: „primind de la Tatal fagaduinta Duhului, Fiul L-a revarsat pe Acesta pe care acum voi Il vedeti si auziti" (Fapte 2, 33), spunand la fel ca si cuvantul acela al invatatorului: „cand va veni Mangaietorul, pe care eu il voi trimite voua de la Tatal"(Ioan 15,26).
Prin urmare, se revarsa peste noi Duhul de la Tatal, precum si de la sine, iar de la Fiul ca unul ce-L primeste de la Tatal. Astfel, Fiul nu-L are pe Duhul din sinele Sau, nici Duhul nu isi are existenta prin Fiul, ci din sinele Sau il are Tatal, din sinele Sau purcezandu-L direct, fara de cauza si mai inainte de veacuri. Dar, spune Sfantul in mod justificat si foarte adevarat, il revarsa noua pe Acesta si Fiul din firea Lui insasi, pentru ca firea dumnezeiasca este in Trei si Acestia coexista unul in celalalt in mod fiintial. Si de fiecare data cand acest cugetator de Dumnezeu, Chiril, spune ca Duhul este din fiinta Fiului, ne arata deofiintimea si nu faptul ca Fiul este cauzatorul Duhului, fiindca toate acestea le-a scris catre cei ce sunt impotriva deofiintimii, caci apa cea vie este numit Duhul, iar izvorul acestei ape este Tatal, care graieste prin proorocul despre Iudei: „pe Mine, izvorul vietii celei vii m-au parasit si si-au sapat gropi (fantani) sparte"(Ier. 2,13).

Acest topic a fost editat de Clopotel: 6 Feb 2006, 08:47 AM

[Bolt]

@clopotel :

[Clopotel]

Draga Bolt,
Ca sa iti mai lamuresc odata problema: Parintele Cleopa nu a spus asta:
"Ereticii si sectarii nu au harul Preasfintului Duh, fiindca primul pacat impotriva Sfintului Duh. savirsit de ei este „rautatea neincrederii adevarului dovedit si aratat, al dreptei credinte in Hristos", ca sa jigneasca sectarii si ereticii, si a spus-o ortodocsilor ca sa le atraga atentia sa fie vigilenti si sa nu se lase amagiti... Unde e greseala aici? Cand vin sectarii aici cu ganduri ascunse, noi nu trebuie sa luam masuri? Ortodocsii s-au dus peste ei s-au au vennit ei incoace?
Ti-am spus ca pentru ortodocsi, Ortodoxia este Calea cea Adevarata, caci daca nu ar fi asa, nu ne-am mai numi ortodocsi... Cine ar alege sa urmeze o cale despre care stie ca nu ar fi adevarata...
In schimb, si tu ai spus ca Ortodoxia nu este Calea cea Dreapta, adica ne consideri si tu rataciti...
Adica tu ai dreptul la astfel de opinie pe topicul de Ortodoxie, iar noi nu avem dreptul la acelasi tip de opinie tot pe acest topic...
Te rog sa remarci ca eu nu m-am dus pe topicul protestantilor sau al alora si sa le spun ca sunt eretici sau ca nu detin adevaraul...
Asa ca nu eu sunt cel in culpa, sau care ar trebui acuzat de ceva...

[Artanis]

Editat: Offtopic

Acest topic a fost editat de Clopotel: 7 Feb 2006, 07:24 PM

[Bolt]

@clopotel :

[Clopotel]

Draga Bolt,
Iti inteleg eforturile disperate de a incerca sa deturnezi si acest topic, ca sa abati atentia de la Dreapta Credinta, prin false inchipuri... Oricum, sambata daca am timp o sa fac ceva curat pe aici...Asa ca te sfatuiesc sa nu te mai chinui cu strategii protestante sau neo...

[Artanis]

Editat: offtopic

Acest topic a fost editat de Clopotel: 7 Feb 2006, 07:34 PM

[Bolt]

@clopotel :
Editat: offtopic

[Clopotel]

Ok...Eu propun sa-l lasam pe Bolt, cu meseria lui, si sa revenim la Ortodoxie, ca poate cine stie...poate se boteaza si el intru Hristos...

Deci, va propun o tema interesanta, zic eu - monahismul
Precum ingerii sunt luminatorii monahilor, si monahii sunt luminatorii lumii. Acestia care, lasand toate, lepadandu-se de sine si de lume, au urmat Mantuitorului Hristos in toate, ei, sarea si lumina lumii, de care lumea intreaga nu este vrednica, neincetat se roaga pentru pacea lumii, pentru izbavirea ei, pentru intoarcerea si pentru indreptarea ei...
Nu toti se pot inalta la aceasta vietuire, precum si Domnul spune in Evanghelie. Insa cu toti suntem datori a o lauda si a o cinsti, ca pe una care intrece nu doar puterile, ci de multe ori si inchipuirea noastra.
Consider o discutie despre monahism ca fiind foarte utila si folositoare...Ce ziceti?

[Artanis]

Editat: offtopic

Acest topic a fost editat de Clopotel: 7 Feb 2006, 07:39 PM

[Bolt]

Editat: offtopic

Acest topic a fost editat de Clopotel: 7 Feb 2006, 07:40 PM

[Artanis]

Editat: offtopic

Acest topic a fost editat de Clopotel: 7 Feb 2006, 07:41 PM

[Bolt]

Editat: offtopic

Acest topic a fost editat de Clopotel: 7 Feb 2006, 07:42 PM

[Artanis]

Editat: offtopic

Acest topic a fost editat de Clopotel: 7 Feb 2006, 07:43 PM

[IoanV]

@ Bolt
De vreo doua pagini o tot dai offtopic cu justificari si discutii aiurea. Tu doar contrazici fara a aduce argumente, nici din Biblie, nici din alta parte. Problemele interconfesionale se discuta pe topicuri dedicate. Daca poti sa te focalizezi pe subiect bine, daca nu las-o balta, de intepaturi nu ducem lipsa. Nu cred ca un forum e locul cel mai potrivit sa ne artam muschii. Iar argumente si dovezi din Biblie care sustin sau infirma o credinta se pot aduce si fara atita lauda de sine.
&@ Artanis
Lasati va rog gilceava, cel mai destept cedeaza cind discutiile degenereaza.

Acest topic a fost editat de IoanV: 7 Feb 2006, 10:43 AM

[Bolt]

@ioanV :

[IoanV]

Am inteles toate acestea, si cred ca au inteles si altii.
Dar cum am spus cel mai destept cedeaza cind se coboara sub un standard, asta vroiam, o detasare de incrincenare,chiar daca nu am obtinut ce am vrut.
Eu as vrea sa ne comportam aici cum zice parintele Cleopa, sa nu cerem altora sa ne creada pe cuvint.
Cred ca il judeci gresit pe parintele, a carei predica e indreptata asupra a ceea ce el crede ca este periculos pt. crestinul ortodox. Eu am incercat sa explic ca atribuirea etichetelor se face in momentul in care omul nu mai cauta adevarul ci se lupta cu o institutie pe care nu a cercetat-o (sau a cercetat-o, insa nu aduce argumente concrete), dar vrea sa o darime, fara a fi sincer pe deplin. Ortodoxia se bazeaza pe traditie si aici nu fiecare e interpret, unii merg pe increderea pe care o au oamenii mai avansati ca ei in intelegerea scripturilor. De aceea a fost reluat indemnul de catre Clopotel.
Oricum despre (ne)intelegerea Bibliei este un topic, unde pot fi discutate aspectele controversate.
Problema cu Biblia in mina nu prea ai aratat-o, au fost mai mult invitatii decit argumente.

Modul in care ne justificam actiunile nu e strain intotdeauna de un topic, ele releveaza ceea ce a stat in spatele mesajelor dar nu s-a vazut. Uneori e mai interesant si mai instructiv de descoperit asta.

[Bolt]

@ioanV :

[Clopotel]

Draga Bolt,
M-am chinuit sa editez cate ceva, dar vad ca tu continui aiurea sa abati atentia de la ceea ce vrem noi sa discutam...
La urma urmei daca ai ceva concret de spus on topic de ce nu spui... Ai zis ca ai multe carti de ortodoxie... Deschide cateva din ele si prezinta-ne si noua cateva lucruri ce ti se par interesante despre ortodoxie... Despre parerile protestantilor, budhistilor, yoghinilor nu ne intereseaza aici ca sunt offtopic... Noi am facut acest topic ca sa ne cunoastem credinta asa cum este ea, nu cum ati vrea voi sa fie...
Am inteles, din punctul tau de vedere nu are adevarul... Foarte bine... desi si asta e offtopic pentru ca noi stim ca are Adevarul, acesta fiindu-i chiar numele, dar altceva ce mai doresti decat trolling?

[Bolt]

@clopotel :

[Clopotel]

Draga Bolt,
Vad ca tot faci pe nebunu, si tot intorci lucrurile dupa obicei, ca sa faci trolling... No problem... Sa vedem ce ganduri ai cu adevarat...

[edinide]

[Bolt]

Editat: offtopic...

Acest topic a fost editat de Clopotel: 9 Feb 2006, 12:01 AM

[Clopotel]

Draga Edinide,

[Clopotel]

Pentru ca am propus sa vorbim despre calugari, o sa spun acum cateva vorbe si impresii, caci se duce acum o mare lupta impotriva lor... Tot felul de organizatii, care mai de care mai lustruite, multe secte, lupta impotriva lor... De ce? Pentru ca acestia, in nimicnicia lor, nu pot niciodata sa duca un razboi ca al monahilor... Ei vor o credinta usoara, o credinta in inchipuirea mintii, nu vor sa o puna in practica... Ei se simt jigniti chiar cand aud cuvantul monah, sau calugar...
Dar in manastiri s-a pastrat Adevarata Credinta...Acum ei se lupta sa o distruga ca sa nu mai aibe cine sa le arate nimicnicia si falsitatea lor... Si cu Iisus au facut la fel... L-au rastignit nu pentru ca ar fi facut ceva rauu cu adevarat, ci pentru ca ii arata pe ei cine sunt... Si atunci, ca si acum, au gura mare si se simt jigniti... Am auzit pe un sectar odata zicand ca monahismul e nebiblic... Auzi domnule, cel ce indeplineste in fapta poruncile Mantuitorului: Rugati-va neincetat.., e nebiblic... Dar ce e biblic? Sa stai cu fundu' in fotoliu cu Biblia alaturi si sa emiti filozofii academice, despre mantuire... Treaba lor...
Iata cateva aspecte:
Toti cei ce doresc cu inflacarata staruinta sa petreaca aceasta nevointa a departarii de lume, sa cerceteze cu luare aminte cum Domnul, pe toti cei ce petrec in lume i-a numit morti. Chiar vii, fiind ei, zicand fiecaruia:
"Iar Iisus i-a zis: Vino dupa Mine si lasa mortii -adica mirenii- sa-si ingroape mortii lor."(Matei 8,22)
Barbatul sau femeia, daca au fost casatoriti dupa lege, de vor veni la viata monahiceasca, se numara cu ceata celor feciorelnici. Iar cei ce au feciorie dar nu au smerenie, sunt necurati in fata lui Dumnezeu, dupa marturia dumnezeiestii Scripturi, care zice: "Necurat este inaintea Domnului tot cel cu inima inalta"(Pilde 16,5)

Apoi calugarii prin lepadarea de sine si prin lepadarea de voile lor, se aduc pe sine jertfa intreaga cu toata fiinta lor, adica cu trupul si cu sufletul lor, in slujba lui Dumnezeu, silindu-se de bunavoie sa duca Crucea lui Hristos si sa-I urmeze lui, precum a invata Domul:
"Atunci Iisus a zis ucenicilor Sai: Daca vrea cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie." (Matei 16,24)
"...si oricine a lasat case sau frati, sau surori, sau tata, sau mama, sau femeie, sau copii, sau tarine, pentru numele Meu, inmultit va lua inapoi si va mosteni viata vesnica." (Matei 19,29)
Parintele Cleopa spunea: " Este mult mai mare inaintea lui Dumnezeu calugarul care isi face datoria, decat toti imparatii lumii, ca nu poarta chip omenesc, ci chip ingeresc...Iar pe calugarul ce nu-si face pravila toata, Dumnezeu il socoteste ca pe un mort..."
Sf. Ioan Gura de Aur, pomenind raspunsurile lui Iisus catre fariseii ce-L ispiteau cu tot felul de intrebari stupide, cand zice:" Ca la inviere, nici nu se insoara, nici nu se marita, ci sunt ca ingerii lui Dumnezeu din cer"(Matei 22, 30), zice: "Evanghelistul Luca spune:" Ca fiii lui Dumnezeu" (Luca 20,36). Asadar daca nu se insoara, intrebarea este de prisos. Nu pentru ca nu se insoara, de aceea sunt ingeri, ci pentru ca sunt ingeri de aceea nu se insoara..., "Caci chipul lumii acesteia trece" (I Cor 7,31)

[Clopotel]

Sfantul Ioan Gura de Aur, vorbind despre monahi:

Asadar pentru ca asa este invierea, haide sa facem totul ca sa avem parte de locurile cele dintii de acolo! Iar daca vreti sa va arat ca chiar inainte de inviere exista oameni care traiesc si se bucura de roadele invierii, chiar aici pe pamint, sa mergem iarasi in pustie. Va voi vorbi iarasi de viata acelorasi monahi. Sa vedem, dar, si astazi taberele cele duhovnicesti. Sa vedem viata fericita, lipsita de teama.
Monahii acestia nu locuiesc in corturi, cu sulite ca ostasii, nici cu scuturi si platose; n-au nici una din aceste arme si totusi savirsesc fapte pe care ostasii nu le pot savirsi nici cu armele. Iar daca vrei, poti sa-i vezi! Vino, da-mi mina, sa mergem amindoi pe cimpul de batalie si sa vedem batalia lor. Monahii acestia lupta in fiecare zi; ucid pe potrivnici, inving toate poftele care ne supara pe noi. Si vei vedea toate poftele acestea culcate la pamint, nemaiputind sa faca vreo miscare. Vei vedea intr-adevar infaptuit cuvintul acela apostolic: „Cei ce sint ai lui Hristos si-au rastignit trupul impreuna cu patimile si cu poftele" (Gal. 5,24). Ai vazut multimea de morti zacind gramada, ucisi cu sabia Duhului? De aceea nu se aude acolo de betie, nici de lacomie la mincare. O arata masa lor, semnele de biruinta care stau pe ea. Betia si lacomia la mincare.. aceasta fiara cu multe fete si cu multe capete, zace moarta, biruita de bautura de apa. Ca si Scila si Hidra din mitologie, betia are multe capete. Din unul se naste desfrinarea, din altul, minia, din celalalt, lenea, din celalalt, dragostea pacatoasa; dar toate sint doborite la pamint. Taberele celelalte, ale ostasilor, sint biruite toate de aceste patimi, chiar de-ar fi biruit ele zeci de mii de dusmani; in fata acestor falange de patimi nu pot rezista nici armele, nici sulitele, nici orice alta arma. si-i vei gasi pe ostasi, pe acesti uriasi, pe acesti eroi care au savirsit atitea fapte de barbatie pe cimpul de bataie, legati, fara lanturi, de somn si de betie, zacind la pamint fara sa fie ucisi si fara sa aiba rani, ca pe niste raniti, dar, mai bine spus, chiar mai rau; ca ranitii mai dau un semn de viata; dar acestia nici atita, ci indata cad.
Ai vazut ca tabara monahilor este mai puternica si mai minunata? Pe dusmanii aceia, care ii biruie pe ostasi, monahii ii ucid numai cu vointa. Fac atit de neputincioasa betia, maica aceasta a tuturor rautatilor, ca nici nu-i mai necajeste. Cind betia, generalul patimilor, zace la pamant, cind capul ii este taiat, trupul sta linistit. Si victoria aceasta o savirseste fiecare din monahii care locuiesc pustia, in razboiul dus de monahi nu-i ca in razboaiele celelalte, unde dusmanul, care a fost ranit si a cazut, nu mai poate ataca pe nimeni. In razboiul purtat de monahi fiecare trebuie sa doboare fiara, pentru ca cel care n-a lovit-o si n-a doborit-o la pamint este suparat de fiara mai departe.

Ai vazut victorie stralucita? Ostirile intregului pamint nu pot sa fie toale biruitoare; monahii insa sint toti biruitori; toti dusmanii lor stau intinsi de-a valma raniti la pamint: cuvintele si gindurile cele nebunesti, mindria cea dezgustatoare si toate pe cite betia le inarmeaza. Monahii imita pe Stapinul lor, de Care Scriptura, minunindu-se, zice: „Din piriu pe cale va bea, de aceea va inalta capul" (Ps. 109,8).
Vreti sa vedeti si o alta multime de morti? Sa vedem poftele pe care le odrasleste traiul bun, poftele pe care le nasc bucatarii, cofetarii si cei ce dau ospete. Ma rusinez sa vorbesc de toate; totusi voi vorbi de pasarile aduse din Faza (oras din Armenia), de mincarurile amestecate cu sos mult, de mincarurile calde, de mincarurile reci, de regulile de pregatit mincarurile. Si, ca si cum ar avea de guvernat un oras sau de comandat o armata, tot asa si acestia legiuiesc si rinduiesc ce mincaruri sa se serveasca intii si ce mincaruri pe urma. Unii servesc intii pasari la gratar umplute cu peste; .Altii incep cu alte mincaruri aceste ospete nelegiuite. Si e intrecere mare si in ce priveste calitatea si in ce priveste ordinea mincarurilor si in ce priveste multimea lor. Se lauda cu lucruri de care ar trebui sa se ascunda sub pamint; unii, ca au stat la masa o jumatate de zi, altii, o zi intreaga, iar altii ca au mai adaugat si noaptea. Cunoaste-ti, nenorocitule, masura stomacului! Rusineaza-te de lacomia ta fara de masura.
Asa ceva nu vezi la ingerii aceia. Si aceste pofte sint moarte. Mincarurile sint pentru nevoia trupului, nu pentru imbuibare si desfatare. Nu sunt acolo vinatori de pasari, nici pescari, ci piine si apa. Sint alungate de acolo tulburarile, zapaceala si zgomotul, totul, si din chilie si din trup; linistea e mare, ca intr-un port. La cei ce se imbuibeaza si petrec viforul e cumplit. Spinteca, te rog, cu mintea, stomacul unui om care se inbuibeaza cu atitea mincaruri si bauturi! Vei vedea ca e o lada de gunoi, o hazna necurata, un mormint varuit, imi este rusine sa spun ce se intimpla cu el mai departe: ghioraiturile cele dezgustatoare, varsaturile, iesirile pe jos si pe sus. Dar du-te si la monahi! Ai sa vezi acolo moarte toate aceste pofte, dupa cum moarta e si dragostea cea trupeasca pe care o naste imbuibarea. Ai sa vezi ca toate aceste pofte sint aruncate la pamint, cu caii si cu purtatorii de poveri - caci cuvintele: purtator de poveri, arma si cal sint denumiri rusinoase ale unor fapte rusinoase -, ai sa vezi ca stau linistite si armele si calul si calaretul. La cei ce se imbuibeaza insa, cu totul dimpotriva; stau aruncate la pamint sufletele lor moarte, la sfintii aceia biruinta e stralucita nu numai la masa, ci si la toate celelalte: la bani, la slava, la invidie si la toate bolile cele sufletesti.
Nu ti se pare, oare, ca tabara monahilor e mai puternica decil tabara ostasilor? Nu ti se pare oare masa lor mai buna? Cine va fi impotriva? Nimeni! Nici chiar cei subjugati de pofte si placeri, oricit de subjugati ar fi! O masa te inalta la cer; cealalta te trage la iad; pe una o porunceste diavolul, pe cealalta, Hristos; una are ca lege imbuibarea si desfriul, cealalta credinta si castitatea; la una vine Hristos, la cealalta diavolul. Unde-i betie, acolo-i diavolul; unde-s cuvinte de rusine, unde-i imbuibare, acolo dantuiesc demonii. O masa ca aceasta a avut bogatul acela. De aceea n-a fost stapin nici pe o picatura de apa.

Monahii acestia n-au o masa ca aceasta, ci cugeta si traiesc chiar de pe pamint viata ingerilor. Nu se insoara, nu dorm mult, nu se imbuibeaza; putin le mai lipseste ca sa fie fara de trup. Nimeni nu poate invinge asa de usor pe dusmanii sai ca monahul; ii invinge chiar cind sta la masa. De aceea profetul spune: „Gatit-ai inaintea mea masa, impotriva celor ce ma necajesc" (Ps22,6). N-ai gresi daca ai spune si despre masa lor aceste cuvinte. Ca nimic nu stânjeneste atita sufletul ca pofta cea pacatoasa, ca imbuibarea, ca betia, ca pacatele ce se nasc din ele. Stiu bine aceasta cei care au incercat pe propria lor piele aceste pacate. Dar vei sti si mai bine deosebirea dintre o masa si alta daca ai afla de unde aduna banii o masa si de unde, alta.
- De unde sint adunati banii celor care au mesele pline de tot felul de mincaruri si bauturi?
- De pe urma a nenumarate lacrimi! De la vaduve lasate pe drumuri, de la orfani jefuiti! Masa cealalta, a monahilor, isi aduna banii de pe urma muncii lor cinstite. Masa lor se aseamana cu o femeie frumoasa si mindra la chip, care n-are nevoie de sulimanuri, ca isi are frumusetea ei fireasca. Masa celorlalti se aseamana cu o desfrinata nerusinata si urita la chip, care, desi isi da cu multe sulimanuri pe obraji reuseste sa-si ascunda uritenia, ci i se vadeste uritenia cu cit te apropii mai mult de ea. Si masa lor e tot asa: atunci isi arata mai mult hidos cind stai mai aproape de ea. Nu te uita la oaspeti cind se duc la ospat, ci cind se intorc! Atunci vei vedea hidosenia mesei! Masa monahilor pentru ca este curata si cinstita, nu lasa pe comeseni sa graiasca cuvinte de rusine; masa celorlalti, pentru ca e desfrinata si necinstita, nu lasa sa se auda un cuvint cumsecade; una cauta folosul celui ce sta la masa cealalta, pierderea lui; una nu te lasa sa minii pe Dumnezeu; cealalta nu te lasa sa nu-L minii.
Sa ne ducem, asadar, la monahi! De acolo vom afla cu cite legaturi sintem legati; de acolo vom invata sa intindem masa plina de nenumarate bunatati, masa prea placuta, masa fara multe cheltuieli, masa lipsita de griji, de invidie, de gelozie, de orice boala; masa plina de bune nadejdi, masa cu multe biruinte. Acolo sufletul nu ti se tulbura; aci nu-i suparare; acolo nu-i minie; peste tot, liniste, peste tot, pace. Nu-mi vorbi mie de tacerea slugilor din casele bogatilor, ci de strigatul ospetelor. Nu ma gindesc la strigatul unuia catre altul - si acesta-i de ris -, ci strigatul dinauntrul fiecarui oaspete, cel din sufletul lui, care aduce peste el cumplita robie; ma gindesc la tulburarile gindurilor, la vifori la intunecimea si la furtuna din sufletul lor, din pricina carora toate amesteca in mintea lor, totul se zapaceste, ca intr-o lupta data in intunecimea noptii. In corturile monahilor nimic din toate acestea, ci multa liniste, multa pace. Mesei celeilalte ii urmeaza un semn asemanator cu moartea; mesei acesteia, trezvie, priveghere; aceleia, iadul; acesteia Imparatia Cerurilor si cununile cele nemuritoare.
Sa cautam, dar, sa avem si noi in casele noastre o astfel de masa, ca sa ne bucuram si de roadele ei, pe care, faca Dumnezeu ca noi toti sa avem parte, cu harul si cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia slava si puterea, in vecii vecilor, Amin.

[Bolt]

@clopotel :

[Clopotel]

Draga Bolt,
Sa o iau cu sfarsitul ca vad ca nu ai inteles...

[Bolt]

Eitat: offtopic

Acest topic a fost editat de Clopotel: 9 Feb 2006, 12:03 AM

[Bolt]

Editat: offtopic

Acest topic a fost editat de Clopotel: 9 Feb 2006, 12:04 AM

[edinide]

Ce faceti voi aici nu este Crestineste. Discutati-va Dogmele si Credinta (cine a mai inventat si editarea...?), sperind la o mai profunda Cunoastere a Adevarului, decit simtirle personale care nu conduc nici unde decit la cearta pagineasca. Cel care crede ca are Adevarul, sa nu o sustina retoric, ci s-o dovedeasca, si atunci nu mai are nevoie de sustinere... Mai ales, nu uitati ca sinteti Frati inainte de altceva, iar daca intorci din cind in cind obrazul, ai numai de cistigat.
Clopotel sa ne dovedeasca ca detine Adevarul, stie el cum... i s-a mai spus... scrie in Evaghelie...
Bold, sa ne dovedeasca ca prin sectionare de Ortodoxism, si-a multiplicat Adevarul...
Daca Viata ta Personala este Imbogatita de Ortodoxim, impartaseste-o, este bine venita. Daca Viata ta Personala este mai aproape de Dumnezeu prin sectionare de Ortodoxism, impartaseste-o, este tot bine venita. Daca exista un aspect contrar voua, dovediti-ne care dintre ele conduce mai usor catre Spiritualitate.
Cind unul pune mina pe tarusa de editare, celalalt aspira la fel, poate doua taruse.... pasul urmator, unul pune mina pe cimag... si tot asa... pina la palmuire...

[Bolt]

@edinide :