Ziua buna dragi membri ai Hanului.
M-am hotarat sa deschid o serie de topice cu caracter economic, altfel zis, cu utilitate practica romanimii.
Prima tema enuntata va fi cea legata de Autoritatea Contractanta - Delegatia C.E.
---
FONDUL EUROPA
Program de micro-proiecte Cerere de Finanţare
-Delegaţia Comisiei Europene în România
Linia de Buget B7-030 / 2003
Numele solicitantului:
Nr. Dosar
(doar pentru uz intern)
NOTĂ
Vă rugăm să citiţi şi să completaţi această Cerere de Finanţare cu foarte mare atenţie. Omisiunile nu pot fi rectificate; dacă orice informaţie sau document lipseşte, cererea dumneavoastră va fi respinsă.
I. PROIECTUL
1. Descriere
1.1 Titlu
1.2 Localizare(localizări)
Judeţ(e), regiune(i), oraş(e)
1.3 Suma solicitată de la Autoritatea Contractantă
Costul total eligibil ale proiectului Suma solicitată de la Autoritatea Contractantă % din costul totalul al proiectului
EUR EUR %
1.4 Rezumat
Maximum 10 rânduri (a se include informaţii despre (a) scopul proiectului, (b) grupul(rile) ţintă şi © activităţile principale).
Vă rugăm să scrieţi acest rezumat atât în română, cât şi în engleză.
1.5 Obiective
Maximum 1 pagină. Descrieţi obiectivul(ele) general(e) şi obiectivele specifice ale proiectului.
1.6 Justificare
Maximum 3 pagini. Furnizaţi următoarele informaţii:
(a) relevanţa proiectului pentru obiectivele programului
(b) relevanţa proiectului pentru priorităţile programului
© identificarea necesităţilor şi constângerilor percepute în ţările ţintă
(d) lista grupurilor ţintă şi numărul estimat de beneficiari direcţi şi indirecţi
(e) motivaţia alegerii grupurilor ţintă şi a activităţilor
(f) relevanţa proiectului pentru grupurile ţintă
1.7 Descrierea detaliată a activităţilor
Maximum 9 pagini. Includeţi titlul şi o descriere detaliată a fiecărei activităţi avute în vedere pentru a produce rezultatele, specificând – unde este cazul – rolul fiecărui partener (sau asociaţi sau sub-contractori). În acest sens, descrierea detaliată a activităţilor nu trebuie confundată cu planul proiectului (a se vedea secţiunea 1.9).
1.8 Metodologia
Maximum 4 pagini. Descrierea detaliată a:
(a) metodelor de implementare
(b) motivelor pentru alegerea metodologiei propuse
© cum intenţionează proiectul să continue un proiect anterior (unde este cazul)
(d) proceduri de evaluare internă
(e) nivelul de implicare şi activitatea altor organizaţii (parteneri sau alţii) în proiect
(f) justificarea rolului fiecărui partener
(g) echipa propusă pentru implementarea proiectului (pe funcţii: nu este nevoie să se includă aici numele persoanelor).
1.9 Durata şi planul proiectului
Durata proiectului va fi de ….. luni.
Notă: În planul orientativ al proiectului nu trebuie să fie menţionate date reale, ci numai să arate “luna 1”, “luna 2”, etc. Solicitanţii sunt sfătuiţi să prevadă o marjă de siguranţă în planul de proiect propus. Planul proiectului nu trebuie să conţină descrieri detaliate ale activităţilor, ci doar denumirea lor (vă rugăm să verificaţi că acestea se potrivesc cu cele menţionate în secţiunea 1.7). Orice lună fără activităţi trebuie inclusă în planul proiectului şi în durata proiectului.
Planul pentru implementarea proiectului trebuie să fie suficient de detaliat pentru a furniza informaţii cu privire la pregătirea şi implementarea fiecărei activităţi. Planul proiectului trebuie prezentat conform următorului model:
An
Semestrul 1 Semestrul 2
Activitate Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organizaţia care implementează proiectul
Exemplu exemplu Exemplu
Activitatea pregătitoare 1(titlu) Partenerul local 1
Activitatea de execuţie 1(titlu) Partenerul local 1
Activitatea pregătitoare 2 (titlu) Partenerul local 2
Etc.
2. Rezultate preconizate
2.1 Impactul preconizat asupra grupurilor ţintă
Maximum 2 pagini. Indicaţi cum va îmbunătăţi proiectul :
(a) situaţia grupurilor ţintă
(b) capacităţile manageriale şi tehnice ale grupurilor ţintă sau ale partenerilor (unde este cazul)
2.2 Publicaţii si alte rezultate
Maximum 1 pagină. Fiţi la obiect şi cuantificaţi rezultatele cât de mult posibil.
2.3 Efecte multiplicatoare
Maxim 1 pagină. Descrieţi posibilitatea replicării şi extinderii rezultatelor proiectului.
2.4 Sustenabilitatea pe termen scurt şi lung*
Maxim 3 pagini. Vă rugăm să faceţi distincţia între următoarele 3 dimensiuni ale sustenabilităţii pe termen scurt şi lung:
(a) Aspectul financiar (Cum vor fi finanţate activităţile după încetarea finanţării nerambursabile? )
(b) Nivelul instituţional (Vor mai funcţiona structurile care susţin implementarea activităţilor la sfârşitul prezentului proiect? Va exista “proprietate” locală asupra rezultatelor proiectului?)
© La nivelul politicilor (care va fi impactul structural al proiectului – ex. va conduce acesta la îmbunătăţirea legislaţiei, codurilor de conduită sau metodelor, etc?)
* Nu se aplică pentru campaniile de informare publică; în schimb, vă rugăm să furnizaţi informaţii despre modul de evaluare / măsurare a impactului.
3. Bugetul proiectului
Completaţi Anexa B (Tabelul 1) pentru durata totală a proiectului. Pentru informaţii suplimentare, consultaţi Ghidul Solicitanţilor (Secţiunea 2.1.4).
4. Surse de finanţare preconizate
Completaţi Anexa B (Tabelul 2) pentru furnizarea de informaţii despre sursele de finanţare preconizate pentru proiect.
II. SOLICITANTUL
1. Identitate
Nume legal complet
(numele organizaţiei):
Prescurtare (unde este cazul):
Statut juridic:
Numărul de înregistrare TVA (unde este cazul)
Adresa oficială:
Adresa poştală:*
Persoana de contact:*
Număr de telefon:*
Număr de fax:*
Adresa E-mail:*
Website:
* Vă rugăm să vă asiguraţi că datele de contact sunt corecte şi actualizate; în cazul în care apar modificări, vă rugăm să ne informaţi în cel mai scurt timp.
2. Detalii despre bancă
Banca trebuie să fie localizată în ţara în care este înregistrat sediul solicitantului.
Numele titularului de cont:
Nr. Cont bancar:
Codul Băncii:
Codul SWIFT (opţional) :
Numele Băncii:
Adresa Băncii:
Numele persoanei(lor) cu drept de semnătură:
Funcţia(iile) persoanei(lor) cu drept de semnătură:
NB : Înainte de semnarea contractului de finanţare nerambursabilă, solicitanţii selectaţi vor trebui să depună o fişă de identificare financiară, folosind modelul din Anexa V a contractului, certificată de banca menţionată mai sus.
Banca corespondentă (unde este relevant)
Numele titularului de cont:
Nr. Cont bancar:
Codul Băncii:
Cod SWIFT (opţional):
Numele Băncii:
Adresa Băncii:
3. Descrierea solicitantului (maximum o pagină)
3.1 Când a fost înfiinţată organizaţia dvs. şi când şi-a început activitatea?
3.2. Care sunt în prezent principalele activităţi ale organizaţiei dvs.?
3.3. Lista consiliului/comitetului de conducere a organizaţiei dvs.
Nume Profesie Sex Funcţie Vechime în consiliu
F / M
F / M
F / M
4. Capacitatea de a conduce şi implementa proiecte
4.1. Experienţă în derularea unor proiecte similare
Maximum 1 pagină per proiect. Vă rugăm să furnizaţi o descriere detaliată a proiectelor derulate de organizaţia dumneavoastră în ultimii 5 ani în domeniile acoperite de acest program, având grijă să identificaţi pentru fiecare proiect:
(a) scopul şi localizarea proiectului
(b) rezultatele proiectului
© rolul organizaţiei dumneavoastră (organizaţie principală sau partener) şi nivelul de implicare în proiect
(d) costul proiectului
(e) finanţatorii proiectului (nume, adresă şi e-mail, nr. telefon, suma cu care au contribuit)
Această informaţie va fi folosită pentru a evalua dacă organizaţia dumneavoastră are suficientă experienţă în gestiunea de proiecte, pe domeniul acoperit de acest program, la scara celui pentru care solicitaţi o finanţare nerambursabilă.
4.2 Resurse
Maximum 3 pagini. Vă rugăm să furnizaţi o descrierea detaliată a diferitelor resurse la care organizaţia dumneavoastră are acces şi, în special, a următoarele:
(a) venitul anual pe ultimii trei ani, menţionând, unde este cazul, pentru fiecare an, numele finanţatorilor principali şi proporţia din venitul anual cu care au contribuit aceştia
(b) numărul angajaţilor cu normă întreagă şi parţială, pe categorii (ex. număr de coordonatori de proiect, contabili, etc), indicând locul unde sunt angajaţi
© echipamente şi birouri
(d) alte resurse relevante (ex. voluntari, organizaţii asociative, reţele care de asemenea ar putea contribui la implementarea proiectului)
Această informaţie va fi folosită pentru a evalua dacă organizaţia dumneavoastră are suficiente resurse pentru implementarea unui proiect la scara celui pentru care solicitaţi o finanţare nerambursabilă.
5. Alte cereri înaintate unor Instituţii Europene, Fondului European de Dezvoltare (FED) sau Statelor Membre UE
5.1 Finanţări, contracte sau împrumuturi obţinute în ultimii trei ani de la Instituţii Europene, FED sau State Membre UE
Titlul proiectului şi numărul de referinţă Linia bugetară a CE, FED sau alte surse Suma (EUR) Data la care s-a obţinut finanţarea
5.2 Cereri de finanţare înaintate (sau în curs de a fi înaintate) la Instituţii Europene, FED sau State Membre ale UE pe anul în curs:
Titlul proiectului şi numărul de referinţă Linia bugetară a CE, FED sau alte surse Suma (EUR)
III. PARTENERI AI SOLICITANTULUI CARE PARTICIPĂ LA PROIECT
1. Descrierea partenerilor
Această secţiune trebuie completată pentru fiecare organizaţie partener, ţinând cont de prevederile secţiunii 2.1.2 a Ghidului Solicitanţilor. Orice asociat, aşa cum este definit în cadrul aceleasi secţiuni, nu trebuie menţionat. Trebuie să copiaţi acest tabel de câte ori este nevoie ca să introduceţi informaţii despre mai mulţi parteneri.
Partener 1 Partener 2
Nume legal complet
(numele organizaţiei)
Naţionalitate
Statut juridic
Adresa oficială
Persoana de contact
Nr. Telefon:
Nr. Fax:
Adresa E-mail
Număr de angajaţi
Alte resurse relevante
Experienţa altor proiecte similare, în legatură cu rolul în implementarea proiectului propus
Istoria cooperarii cu solicitantul
Rolul şi implicarea în pregătirea proiectului propus
Rolul şi implicarea în implementarea proiectului propus
Important:: Acest formular de cerere trebuie să fie însoţit de o declaraţie de parteneriat semnată şi datată de către solicitantul principal şi de către fiecare partener, în conformitate cu modelul din pagina următoare.
2. Declaraţia de Parteneriat
Un parteneriat este o relaţie de substanţă între două sau mai multe organizaţii, ce presupune împărţirea responsabilităţilor în derularea proiectului finanţat de către Autoritatea Contractantă. Pentru a se asigura că proiectul se derulează în mod liniar, Autoritatea Contractantă solicită tuturor partenerilor (inclusiv solicitantului principal care semnează contractul) să recunoască aceasta, consimţind la principiile de bună practică a parteneriatului, stipulate mai jos:
Principiile de Bună Practică a Parteneriatului
1. Toţi partenerii trebuie să fi citit formularul de Cerere de Finanţare şi să fi înţeles care va fi rolul lor în proiect, înainte de a depune Cererea de Finanţare Autorităţii Contractante.
2. Toţi partenerii trebuie să fi citit Contractul standard de finanţare nerambursabilă şi să fi înţeles care sunt obligaţiile lor sub incidenţa contractului, dacă finanţarea nerambursabilă este acordată. Ei autorizează solicitantul principal să semneze contractul cu Autoritatea Contractantă şi să-i reprezinte în toate relaţiile cu Autoritatea Contractantă, în contextul implementării proiectului.
3. Solicitantul trebuie să se consulte regulat cu partenerii săi şi să-i informeze pe deplin asupra evoluţiei proiectului.
4. Toţi partenerii trebuie să primească copii ale rapoartelor – narative şi financiare – înaintate Autorităţii Contractante.
5. Propunerile de modificări esenţiale a fi aduse proiectului (ex. activităţi, parteneri etc.) trebuie să fie consimţite de parteneri înainte de a fi propuse către Autoritatea Contractantă. În cazul în care nu se poate ajunge la o înţelegere, solicitantul trebuie să informeze Autoritatea Contractantă cu privire la aceasta, atunci când înaintează spre aprobare propunerea de modificare.
6. Înainte de terminarea proiectului, partenerii trebuie să consimtă asupra unei distribuţii echitabile a echipamentelor, vehiculelor şi bunurilor cumpărate cu finanţarea nerambursabilă de la UE între partenerii locali situaţi în ţările vizate. Copii ale titlurilor de transfer trebuie ataşate raportului final.
Declaraţie de parteneriat
Am citit şi aprobat conţinutul propunerii înaintate către Autoritatea Contractantă. Ne angajăm să respectăm principiile practicii unui bun parteneriat.
Nume:
Organizaţie:
Funcţie:
Semnatură:
Data şi Locul:
IV. DECLARAŢIA SOLICITANTULUI
Subsemnatul, în calitate de persoană responsabilă din partea organizaţiei principale pentru prezentul proiect, certific că:
(a) informaţia furnizată în această cerere este corectă; şi
(b) solicitantul şi partenerii (unde este cazul) nu intră sub incidenţa nici uneia din categoriile de la (a) la (f) listate la Secţiunea 2.1.1 (2) din Ghidul Solicitanţilor, şi
© solicitantul deţine sursele de finanţare şi are competenţele profesionale şi calificările menţionate în Secţiunea 2.3 (3) din Ghidului Solicitanţilor
Nume:
Funcţie:
Semnătură:
Data şi Locul:
Lista de verificare
Înainte de a trimite propunerea, vă rugăm sa verificaţi că cererea dumneavoastră este completă (vedeţi Nota de la pagina 2), şi anume că:
Cererea de Finanţare
- dosarul este complet şi corespunde cerinţelor cererii de finanţare
- un original şi 3 copii ale tuturor documentelor sunt anexate, fiecare îndosariate şi marcate separat, dar incluse într-un singur plic;
- dosarul este redactat electronic şi este în limba română, iar un sumar în limba engleză este
inclus
- Declaraţia Solicitantului (Secţiunea IV) este semnată şi ataşată
- dacă există partneri, solicitantul a completat şi semnat Declaraţia de Parteneriat, iar aceasta este anexată
- fiecare partner a completat şi semnat câte o Declaraţie de Parteneriat, iar aceste declaraţii sunt anexate
- bugetul şi sursele de finanţare preconizate sunt prezentate în formatul din cererea de finanţare (Anexa B), completat şi exprimat în Euro
- în buget, contribuţia Comisiei Europene este identificată şi este de maxim 80% din costurile totale eligibile ale proiectului
- în buget, costurile de regie nu depăşesc 7% din costurile directe eligibile
- Matricea Logică a proiectului este completă (Anexa C) şi ataşată
- Declaraţia de Imparţialitate (Anexa G) este semnată de către solicitant şi de către toţi partnerii, şi ataşată
- CV-urile echipei de proiect (Anexa F) sunt anexate
Documente justificative
- statutele sau articolele de asociere ale solicitantului sunt anexate
- cele mai recente rapoartele anuale ale solicitantului sunt anexate
- cele mai recente documente contabile ale solicitantului sunt anexate (balanţa de profit şi pierderi şi Bilanţul Contabil pentru ultimul an financiar pentru care documentele contabile au fost incheiate)
- statutele sau articolele de asociere ale tuturor partenerilor sunt anexate
- cele mai recente Rapoarte lunare/anuale ale serviciilor de informare sunt anexate (în cazul Centrelor de Informare deja existente)
- Hărţile si planurile care să indice unde este localizat Centrul în cadrul clădirii, unde este
localizată clădirea, împreună cu zonele din vecinătate (în cazul Centrelor de Informare) sunt
anexate
- Deciziile autorităţilor locale/proprietarului care să ateste alocarea personalului şi a spaţiului Centrului de Informare pe o perioada de 5 ani (în cazul Centrelor de Informare) sunt anexate
- Originalele documentelor justificative cerute sunt anexate, iar în cazul în care originalele nu pot fi furnizate, sunt anexate copii legalizate, şi, în cazul în care astfel de documente sunt într-o limbă alta decît limba Cererii de propuneri de finanţare (română sau engleză), sunt ataşate traducerile legalizate ale acestor documente.
F.'.
Versiune completa:Award Economics
HanuAncutei.com - ARTA de a conversa > Odaia Prietenilor > Arhiva Hanului > [Scrieri] [Arhiva] Biblioteca Hanului
CONTRACT DE FINANTARE NERAMBURSABILA
- SPRIJIN EXTERN AL COMUNITATII EUROPENE -
[……..…] (Numărul de identificare al contractului)
[...........................…............] (numele întreg şi adresa Autorităţii Contractante) (“Autoritatea Contractantă”),
pe de o parte,
şi
[..….................…..] (numele întreg al Beneficiarului) [......................] (acronim, acolo unde este cazul) cu sediul în [….......................] (adresa [sediului – pentru companii şi asociaţii; a sediului central – pentru instituţii publice şi universităţi], codul fiscal sau numărul de înregistrare oficială echivalent unde este necesar), („Beneficiarul”),
de cealaltă parte,
Au convenit următoarele:
Condiţii Speciale
Articolul 1 - Obiect
1.1 Obiectul Contractului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă acordată de Autoritatea Contractantă, pentru punerea în aplicare a Proiectului intitulat [..…..] (titlul Proiectului) („Proiectul”).
1.2 Beneficiarului îi va fi acordata finanţarea nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite în acest Contract, care este constituit din prezentele condiţii speciale (“Condiţii Speciale”) şi anexele lor, pe care Beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă.
1.3 Beneficiarul acceptă finanţarea nerambursabilă şi se angajează să desfăşoare Proiectul pe propria sa răspundere.
Articolul 2 - Durata de execuţie
2.1 Acest contract intră în vigoare la data la care semnează ultima din cele două Părţi.
2.2 Implementarea Proiectului va începe în ziua următoare celei în care semnează ultima din cele două Părţi.
2.3 Perioada de implementare a Proiectului, aşa cum se menţionează în Anexa I, este de [......] [număr de luni].
Articolul 3 – Finanţarea Proiectului
3.1 Costul total al Proiectului, care este eligibil pentru finanţare de către Autoritatea Contractantă este estimat la ...... [..…], după cum se menţionează în Anexa III.
3.2 Autoritatea Contractantă se angajează să finanţeze cu o sumă de maxim ...... [...], echivalentă cu [...]% din costul total eligibil estimat al Proiectului, specificat în paragraful 1; suma finală va fi stabilită în concordanţă cu Articolul 17 din Anexa II.
Articolul 4 – Raportarea tehnică şi financiară şi aranjamentele de plată
4.1 Rapoarte tehnice şi financiare trebuie realizate pentru a fundamenta cererile de plată, în conformitate cu Articolele 2 şi 15.1 din Anexa II.
4.2 Plăţile vor fi făcute în concordanţă cu Articolul 15 din Anexa II; dintre opţiunile la care se face referire în Articolul 15.1, cele de mai jos sunt aplicabile:
50% plată în avans ... [….]
40% plată intermediară ... [….]
Până la 10% plată finală ... [….]
Articolul 5 – Adrese de contact
Orice comunicare în legătură cu prezentul Contract trebuie să fie făcută în scris, indicându-se numărul şi titlul Proiectului, folosind următoarele adrese:
Pentru Autoritatea Contractantă:
[..............………….....] (adresa Delegaţiei Comisiei Europene în România)
Pentru Beneficiar:
[.....................................] (adresa de corespondenţă a Beneficiarului)
Articolul 6 – Anexe
6.1 Următoarele documente sunt anexate la aceste Condiţii Speciale şi sunt parte integrantă a Contractului:
Anexa I: Descrierea proiectului
Anexa II: Condiţii Generale aplicabile Contractelor de finanţare nerambursabilă din partea Comunităţii Europene, încheiate în cadrul programelor descentralizate de ajutor extern
Anexa III: Bugetul Proiectului
Anexa IV: Proceduri pentru contractare
Anexa V: Cererea standard pentru plată şi formularul de identificare financiară
Anexa VI: Manualul de Identitate Vizuală pentru contractanţii şi agenţiile de implementare ce beneficiază de finanţare din partea Uniunii Europene
Anexa VII: Lista standardelor minime pentru Centrele de Informare Europa
6.2 In cazul unui conflict între prevederile Anexelor şi cele din Condiţiile Speciale, prevederile Condiţiilor Speciale prevalează. In cazul unui conflict între prevederile Anexei II şi cele ale celorlalte anexe, prevederile Anexei II prevalează.
Articolul 7 – Alte condiţii specifice ce se aplică Proiectului
7.1 Următoarea derogare de la Condiţiile Generale se va aplica obligatoriu:
Ca derogare de la Articolul 15.1, plăţile vor fi efectuate aşa cum se stipulează în Articolul 4.2 din prezentul Contract.
Încheiat la [............................] în trei exemplare originale în limba engleză, două originale fiind pentru Autoritatea Contractantă şi un original pentru Beneficiar.
Pentru Beneficiar
……………….........................................
[numele şi funcţia persoanei(lor) autorizată(e) să semneze]
[semnatura]
[data]
Pentru Autoritatea Contractantă
.................................................................
[numele persoanei(lor) oficiale autorizată(e) să semneze]
[semnatura]
[data]
F.'.
- SPRIJIN EXTERN AL COMUNITATII EUROPENE -
[……..…] (Numărul de identificare al contractului)
[...........................…............] (numele întreg şi adresa Autorităţii Contractante) (“Autoritatea Contractantă”),
pe de o parte,
şi
[..….................…..] (numele întreg al Beneficiarului) [......................] (acronim, acolo unde este cazul) cu sediul în [….......................] (adresa [sediului – pentru companii şi asociaţii; a sediului central – pentru instituţii publice şi universităţi], codul fiscal sau numărul de înregistrare oficială echivalent unde este necesar), („Beneficiarul”),
de cealaltă parte,
Au convenit următoarele:
Condiţii Speciale
Articolul 1 - Obiect
1.1 Obiectul Contractului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă acordată de Autoritatea Contractantă, pentru punerea în aplicare a Proiectului intitulat [..…..] (titlul Proiectului) („Proiectul”).
1.2 Beneficiarului îi va fi acordata finanţarea nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite în acest Contract, care este constituit din prezentele condiţii speciale (“Condiţii Speciale”) şi anexele lor, pe care Beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă.
1.3 Beneficiarul acceptă finanţarea nerambursabilă şi se angajează să desfăşoare Proiectul pe propria sa răspundere.
Articolul 2 - Durata de execuţie
2.1 Acest contract intră în vigoare la data la care semnează ultima din cele două Părţi.
2.2 Implementarea Proiectului va începe în ziua următoare celei în care semnează ultima din cele două Părţi.
2.3 Perioada de implementare a Proiectului, aşa cum se menţionează în Anexa I, este de [......] [număr de luni].
Articolul 3 – Finanţarea Proiectului
3.1 Costul total al Proiectului, care este eligibil pentru finanţare de către Autoritatea Contractantă este estimat la ...... [..…], după cum se menţionează în Anexa III.
3.2 Autoritatea Contractantă se angajează să finanţeze cu o sumă de maxim ...... [...], echivalentă cu [...]% din costul total eligibil estimat al Proiectului, specificat în paragraful 1; suma finală va fi stabilită în concordanţă cu Articolul 17 din Anexa II.
Articolul 4 – Raportarea tehnică şi financiară şi aranjamentele de plată
4.1 Rapoarte tehnice şi financiare trebuie realizate pentru a fundamenta cererile de plată, în conformitate cu Articolele 2 şi 15.1 din Anexa II.
4.2 Plăţile vor fi făcute în concordanţă cu Articolul 15 din Anexa II; dintre opţiunile la care se face referire în Articolul 15.1, cele de mai jos sunt aplicabile:
50% plată în avans ... [….]
40% plată intermediară ... [….]
Până la 10% plată finală ... [….]
Articolul 5 – Adrese de contact
Orice comunicare în legătură cu prezentul Contract trebuie să fie făcută în scris, indicându-se numărul şi titlul Proiectului, folosind următoarele adrese:
Pentru Autoritatea Contractantă:
[..............………….....] (adresa Delegaţiei Comisiei Europene în România)
Pentru Beneficiar:
[.....................................] (adresa de corespondenţă a Beneficiarului)
Articolul 6 – Anexe
6.1 Următoarele documente sunt anexate la aceste Condiţii Speciale şi sunt parte integrantă a Contractului:
Anexa I: Descrierea proiectului
Anexa II: Condiţii Generale aplicabile Contractelor de finanţare nerambursabilă din partea Comunităţii Europene, încheiate în cadrul programelor descentralizate de ajutor extern
Anexa III: Bugetul Proiectului
Anexa IV: Proceduri pentru contractare
Anexa V: Cererea standard pentru plată şi formularul de identificare financiară
Anexa VI: Manualul de Identitate Vizuală pentru contractanţii şi agenţiile de implementare ce beneficiază de finanţare din partea Uniunii Europene
Anexa VII: Lista standardelor minime pentru Centrele de Informare Europa
6.2 In cazul unui conflict între prevederile Anexelor şi cele din Condiţiile Speciale, prevederile Condiţiilor Speciale prevalează. In cazul unui conflict între prevederile Anexei II şi cele ale celorlalte anexe, prevederile Anexei II prevalează.
Articolul 7 – Alte condiţii specifice ce se aplică Proiectului
7.1 Următoarea derogare de la Condiţiile Generale se va aplica obligatoriu:
Ca derogare de la Articolul 15.1, plăţile vor fi efectuate aşa cum se stipulează în Articolul 4.2 din prezentul Contract.
Încheiat la [............................] în trei exemplare originale în limba engleză, două originale fiind pentru Autoritatea Contractantă şi un original pentru Beneficiar.
Pentru Beneficiar
……………….........................................
[numele şi funcţia persoanei(lor) autorizată(e) să semneze]
[semnatura]
[data]
Pentru Autoritatea Contractantă
.................................................................
[numele persoanei(lor) oficiale autorizată(e) să semneze]
[semnatura]
[data]
F.'.
Economie
1. Economia de piata.
Sistemul economiei de piata.
Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de diferite.
Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea economica dintr-o tara este organizata si functioneaza ca economie de piata sunt:
1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este dominanta in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, specific acestui gen de economie.
2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei initiative a agentilor economici.
3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul stimulativ sau coercitiv al acesteia determinand progresul economico-social.
4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care fiecare urmareste realizarea propriilor interese.
5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care, pentru producatori, inseamna maximizarea profitului, iar pentru consumatori maximizarea utilitatii.
6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a acesteia.
Economia de piata este o economie de schimb intemeiata in special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiile de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare, iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice.
2. Banii.
Economia de piata implica folosirea generalizata a banilor care, sub o forma sau alta, insotesc orice actiune economica. Rolul banilor este de o importanta covarsitoare in economia de piata, fluxul sau miscarea lor reprezentand, asa cum sublinia profesorul Paul Samuelson, Laureat al Premiului Nobel, "sangele care iriga sistemul economic".
Notiunea generica de bani sau moneda desemneaza bancnotele, moneda metalica, moneda scripturala si alte instrumente, avand forme si denumiri specifice, diferite de la tara la tara, care sunt general acceptate pentru schimburi si plati intr-un spatiu economic dat.
Banii au rol covarsitor in cadrul economiei de piata, fapt pus in evidenta prin functiile ce le indeplinesc. Astfel, prin intermediul banilor se masoara activitatile economice, cheltuielile si rezultatele prezente, trecute si viitoare. Unitatea baneasca proprie fiecarei tari constituie etalonul general pentru a comensura si compara bunuri, servicii si activitati de acelasi fel sau diferite din punct de vedere cantitativ si calitativ. Expresia acestei masuri prin intermediul banilor este pretul, adica suma de bani pe care agentii economici apreciaza ca o reprezinta pe piata fiecare bun, serviciu si activitate in functie de cantitatea, calitatea si structura sa, in contextul dat al conditiilor de pe piata, si in primul rand al raportului dintre cerere si oferta. Banii sunt, totodata, un mijloc de schimb; prin intermediul lor se realizeaza orice
vanzare-cumparare. Ei sunt si mijloc de plata, pentru ca orice obligatie economica este evaluata in moneda si se stinge prin cedarea sumei corespunzatoare. Banii sunt lichiditate, prin excelenta, adica sunt acceptati in tranzactii in conditii de risc si cheltuieli suplimentare minime pentru detinatorii lor.
3. Masa monetara si puterea de cumparare a monedei.
Suma de bani aflata in circulatie la un moment dat intr-o economie si apartinand diferitilor agenti economici reprezinta masa baneasca (sau monetara). Aceasta este formata din: a) numerar; b) banii scrpturali (moneda scripturala sau banii de cont). Numerarul se compune din bancnote si moneda metalica (confectionata cel mai adesea din aliaje de nichel, cupru, aluminiu etc.). Banii scripturali sunt reprezentati de sumele (inscrisurile) in conturile bancare sau de la casele de economii pe numele agentilor economici (persoane, intreprinderi, institutii etc.). Cele doua componente ale masei monetare au acelasi rol, se pot suplini si se transforma una in cealalta. Intre numerar si moneda scripturala exista doar deosebiri de stare, ca forma de existenta. In timp ce numerarul are o existenta fizica, materiala, moneda scripturala este un simbol, se prezinta ca un numar inscris in contul bancar al unui agebt economic. Marimea masei monetare determinata de nevoile de bani pe care le genereaza tranzactiile din economie si in primul rand de volumul bunurilor si serviciilor supuse vanzarii si viteza de rotatie (de circulatie) a banilor. Prin viteza de rotatie a banilor se intelege numarul mediu de operatiuni de vanzare-cumparare si de plati pe care o unitate monetara le mijloceste intr-o anumita perioada de timp.
Masa monetara este direct proportionala cu volumul bunurilor si serviciilor aduse pe piata in vederea vanzarii, cu nivelul preturilor acestora si invers proportionala cu viteza de rotatie a banilor.
PY
M= ---- , M=masa monetara; P=nivelul preturilor;
V Y=cantitatea bunurilor economice supuse tranzactiilor;
V= viteza de rotatie a monedei.
Acest raport exprima valoarea banilor sau puterea lor de cumparare. Puterea de cumparare a banilor (a monedei) reprezinta, deci, cantitatea de bunuri si servicii care se poate procura cu o unitate baneasca.
Reglarea masei monetare este infaptuita de catre banci. Dintre acestea se detaseaza, prin importanta sa, banca centrala (BNR- Banca Nationala sau de Emisiune).
Ajustarea marimii masei monetare se face prin doua modalitati:
a) emisiunea sau, dupa caz, retragerea de numerar de catre banca centrala:
b) crearea de cantitati suplimentare de bani scripturali, respectiv retragerea (anularea) unei parti a acestora, care se poate realiza de catre orice banca.
Punerea in circulatie a unei mase monetare care depaseste nevoile economiei conduce la aparitia inflatiei, care este expresia unor dezechilibre.
4. Factorii de productie
Factorii de productie reprezinta ansamblul elementelor care participa la producerea bunurilor si serviciilor. Factorii de productie sunt organic legati de resurse. Ei constituie acea parte a resurselor atrase si consumate in producerea bunurilor economice. Prin utilizare, factorii de productie se consuma.
Munca, instrumentele de productie, energia, informatia, unele elemente ale naturii, activitatea de organizare, conducere si coordonare etc. sunt factori de productie.
Orice factor de productie apare ca unitate a unor aspecte cantitative si calitative. In analizele economice se utilizeaza notiunile de dezvoltare economica extensiva si intensiva. Astfel, atunci cand cresterea activitatii si a volumului de productie se bazeaza, in principal, pe sporirea cantitatii factorilor de productie, dezvoltarea este de tip extensiv. Daca aportul calitatii si eficientei utilizarii factorilor la cresterea activitatii si productiei este preponderent, dezvoltarea este de tip intensiv.
5. Capitalul.
Capitalul desemneaza ansamblul bunurilor produse prin munca si folosite pentru obtinerea altor bunuri si servicii destinate vanzarii. Pentru analiza economica capiitalul se imparte in capital fix si circulant.
Capitalul fix este acea parte a capitalului format din bunuri (cladiri) care participa la mai multe acte (cicluri) de productie, se consuma treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare.
Capitalul circulant este format din bunuri (materii prime, energie) care participa la un singur ciclu de productie sunt consumate sau sunt profund transformate in cursul acestuia si trebuie inlocuite cu fiecare nou ciclu de productie.
1. Economia de piata.
Sistemul economiei de piata.
Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de diferite.
Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea economica dintr-o tara este organizata si functioneaza ca economie de piata sunt:
1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este dominanta in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, specific acestui gen de economie.
2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei initiative a agentilor economici.
3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul stimulativ sau coercitiv al acesteia determinand progresul economico-social.
4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care fiecare urmareste realizarea propriilor interese.
5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care, pentru producatori, inseamna maximizarea profitului, iar pentru consumatori maximizarea utilitatii.
6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a acesteia.
Economia de piata este o economie de schimb intemeiata in special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiile de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare, iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice.
2. Banii.
Economia de piata implica folosirea generalizata a banilor care, sub o forma sau alta, insotesc orice actiune economica. Rolul banilor este de o importanta covarsitoare in economia de piata, fluxul sau miscarea lor reprezentand, asa cum sublinia profesorul Paul Samuelson, Laureat al Premiului Nobel, "sangele care iriga sistemul economic".
Notiunea generica de bani sau moneda desemneaza bancnotele, moneda metalica, moneda scripturala si alte instrumente, avand forme si denumiri specifice, diferite de la tara la tara, care sunt general acceptate pentru schimburi si plati intr-un spatiu economic dat.
Banii au rol covarsitor in cadrul economiei de piata, fapt pus in evidenta prin functiile ce le indeplinesc. Astfel, prin intermediul banilor se masoara activitatile economice, cheltuielile si rezultatele prezente, trecute si viitoare. Unitatea baneasca proprie fiecarei tari constituie etalonul general pentru a comensura si compara bunuri, servicii si activitati de acelasi fel sau diferite din punct de vedere cantitativ si calitativ. Expresia acestei masuri prin intermediul banilor este pretul, adica suma de bani pe care agentii economici apreciaza ca o reprezinta pe piata fiecare bun, serviciu si activitate in functie de cantitatea, calitatea si structura sa, in contextul dat al conditiilor de pe piata, si in primul rand al raportului dintre cerere si oferta. Banii sunt, totodata, un mijloc de schimb; prin intermediul lor se realizeaza orice
vanzare-cumparare. Ei sunt si mijloc de plata, pentru ca orice obligatie economica este evaluata in moneda si se stinge prin cedarea sumei corespunzatoare. Banii sunt lichiditate, prin excelenta, adica sunt acceptati in tranzactii in conditii de risc si cheltuieli suplimentare minime pentru detinatorii lor.
3. Masa monetara si puterea de cumparare a monedei.
Suma de bani aflata in circulatie la un moment dat intr-o economie si apartinand diferitilor agenti economici reprezinta masa baneasca (sau monetara). Aceasta este formata din: a) numerar; b) banii scrpturali (moneda scripturala sau banii de cont). Numerarul se compune din bancnote si moneda metalica (confectionata cel mai adesea din aliaje de nichel, cupru, aluminiu etc.). Banii scripturali sunt reprezentati de sumele (inscrisurile) in conturile bancare sau de la casele de economii pe numele agentilor economici (persoane, intreprinderi, institutii etc.). Cele doua componente ale masei monetare au acelasi rol, se pot suplini si se transforma una in cealalta. Intre numerar si moneda scripturala exista doar deosebiri de stare, ca forma de existenta. In timp ce numerarul are o existenta fizica, materiala, moneda scripturala este un simbol, se prezinta ca un numar inscris in contul bancar al unui agebt economic. Marimea masei monetare determinata de nevoile de bani pe care le genereaza tranzactiile din economie si in primul rand de volumul bunurilor si serviciilor supuse vanzarii si viteza de rotatie (de circulatie) a banilor. Prin viteza de rotatie a banilor se intelege numarul mediu de operatiuni de vanzare-cumparare si de plati pe care o unitate monetara le mijloceste intr-o anumita perioada de timp.
Masa monetara este direct proportionala cu volumul bunurilor si serviciilor aduse pe piata in vederea vanzarii, cu nivelul preturilor acestora si invers proportionala cu viteza de rotatie a banilor.
PY
M= ---- , M=masa monetara; P=nivelul preturilor;
V Y=cantitatea bunurilor economice supuse tranzactiilor;
V= viteza de rotatie a monedei.
Acest raport exprima valoarea banilor sau puterea lor de cumparare. Puterea de cumparare a banilor (a monedei) reprezinta, deci, cantitatea de bunuri si servicii care se poate procura cu o unitate baneasca.
Reglarea masei monetare este infaptuita de catre banci. Dintre acestea se detaseaza, prin importanta sa, banca centrala (BNR- Banca Nationala sau de Emisiune).
Ajustarea marimii masei monetare se face prin doua modalitati:
a) emisiunea sau, dupa caz, retragerea de numerar de catre banca centrala:
b) crearea de cantitati suplimentare de bani scripturali, respectiv retragerea (anularea) unei parti a acestora, care se poate realiza de catre orice banca.
Punerea in circulatie a unei mase monetare care depaseste nevoile economiei conduce la aparitia inflatiei, care este expresia unor dezechilibre.
4. Factorii de productie
Factorii de productie reprezinta ansamblul elementelor care participa la producerea bunurilor si serviciilor. Factorii de productie sunt organic legati de resurse. Ei constituie acea parte a resurselor atrase si consumate in producerea bunurilor economice. Prin utilizare, factorii de productie se consuma.
Munca, instrumentele de productie, energia, informatia, unele elemente ale naturii, activitatea de organizare, conducere si coordonare etc. sunt factori de productie.
Orice factor de productie apare ca unitate a unor aspecte cantitative si calitative. In analizele economice se utilizeaza notiunile de dezvoltare economica extensiva si intensiva. Astfel, atunci cand cresterea activitatii si a volumului de productie se bazeaza, in principal, pe sporirea cantitatii factorilor de productie, dezvoltarea este de tip extensiv. Daca aportul calitatii si eficientei utilizarii factorilor la cresterea activitatii si productiei este preponderent, dezvoltarea este de tip intensiv.
5. Capitalul.
Capitalul desemneaza ansamblul bunurilor produse prin munca si folosite pentru obtinerea altor bunuri si servicii destinate vanzarii. Pentru analiza economica capiitalul se imparte in capital fix si circulant.
Capitalul fix este acea parte a capitalului format din bunuri (cladiri) care participa la mai multe acte (cicluri) de productie, se consuma treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare.
Capitalul circulant este format din bunuri (materii prime, energie) care participa la un singur ciclu de productie sunt consumate sau sunt profund transformate in cursul acestuia si trebuie inlocuite cu fiecare nou ciclu de productie.
Beneficii si costuri ale cresterii economice.
Benefiicii ale cresterii economice. Ganditi-va asupra urmatoarelor motive pentru care majoritatea guvernelor au ca obiectiv major o rata inalta de crestere economica.
a) Conduce la un standard de viata superior. Atat timp cat cresterea economica se regaseste intr-un venit crescand pe cap de locuitor, atunci aceasta ar trebui sa insemne ca o cantitate mai mare sau o calitate mai buna (daca nu amandoua) a bunurilor si serviciilor este posibila pentru fiecare persoana la consum. Sa retinem din cap.18, totusi, ca acest lucru s-ar putea sa nu rezulte intr-o imbunatatire a buneistari economice –s-ar putea sa fie doar o imbunatatire posibila sau falsa.
b) Poate elimina saracia. Perspectiva ca aceasta crestere economica faciliteaza alte economii care sa elimine saracia este discutabila si depinde de faptul daca saracia este un factor relativ ori absolut. Daca este un termen relativ, atunci el va exista mereu (data fiind constanta distributiei asupra venitului si bogatiei) chiar daca cresterea economica are loc sau nu. De exemplu, daca fiecare se bucura de 10% marire a venitului, saracii raman in exact aceeasi relatie ca si inainte , deci raman tot saraci. Ar trebuie sa se retina faptul ca saracii (care de obicei sunt pensionari ori someri) depind pentru veniturile lor de ce are guvernul sa le ofere si deci sunt printre ultimii probabili mambrii ai societatii care sa beneficieze direct de pe urma cresterii economice.
c) Poate redistribui venitul fara ca sa aibe nimeni de pierdut ceva. Trebuie accentuat faptul ca aceasta crestere economica in sine nu are neaparat rolul de a imbunatati distributia venitului. Totusi este posibil ca atunci cand cresterea economica apare, sa schimbe distributia venitului intr-o incercare de a atinge o echitate sporita fara a pune pe cineva intr-o lumina negativa in mod absolut.
Costurile cresterii economice. Cresterea economica de asemenea impune unele costuri asupra societatii care a intrigat pe unii economisti asupra persistentei sale ca deziderat. Apreciati urmatoarele:
a) Cresterea implica schimbarea de pe urma careia beneficiaza multi dar care ar putea rani pe unii. De exemplu, progresul tehnologic ar putea asigura multe slujbe dar in acelasi timp ar putea sa inlocuiasca acele slujbe amintite si astfel sa conduca la micsorari de slujbe. Nevoia de avansare catre alta zona ori ramanerea in acelasi loc in ordine ca sa se mearga pe alta slujba impune costuri semnificative asupra celor afectati.
b) Cresterea are un cost al oportunitatii. Acolo unde se creeaza cresterea economica cu ajutorul investitiilor de resurse in bunuri importante, oportunitatea valorica a cresterii este consumul actual de care, altfel, s-ar fi putut bucura. Cu cat exista mai multe resurse implicate de o tara in productia de bunuri pentru investitii, cu atat mai repede se asteapta sa fie si rata de crestere economica si cu atat mai mare cantitatea de bunuri consumabile sunt asteptate sa fie folosite pe viitor. Asadar, ca efect, consumul actual este sacrificat ca sa se realizeze o rata mai mare de consum pe viitor. Daca sacrificiul merita sau nu depinde de cantitatea de consum in surplus a bunurilor ce se vor produce in viitor si de cat timp va lua regenerarea de dupa sacrificarea bunurilor.
c) Cresterea continua s-ar putea sa nu mai fie posibila pentru multa vreme. Resursele Pamantului sunt finite si in mare parte de neinlocuit. S-a adus argumentul ca intr-un anume punct din viitor cresterea economica trebuie sa inceteze. Indiferent de ce noi descoperiri se vor face, resursele se vor termina si astfel cu cat este mai mare rata de crestere economica azi, cu atat mai repede acel punct critic va fi ajuns. Este posibil, astfel, sa discutam in favoarea reducerii ratei economice de crestere deoarece acest lucru va mai incetini rata de folosire a resurselor cum sunt folosite azi.
d) Cresterea cauzeaza consecinte externe negative. Cresterea unii venit national real ar putea avea costuri asupta societatii sub forma poluarii, zgomotului si congestionare crescuta. Oricum, pierderile ce se ridicau dupa terminarea resurselor neregenerabile au fost subestimate. Daca aceste costuri ar putea fi evaluate corespunzator si incluse in estimarile venitului real national, estimarile actuale ar fi evidentiate ca sa depaseasca beneficiile cresterii economice.
Majoritatea guvernelor tintesc pentru o rata economica de crestere mai mare datorita standardelor de trai mai ridicat ce sunt asteptate sa fie create in propriile lor tari si mai este posibila si datorita dorintei lor pentru prestigiul national. Economistii, totusi, trebuie sa indure in gand faptul ca aceasta crestere impune costuri la fel ca si beneficii asupra societatii si ca acestea trebuiesc luate in considerare in evaluarea deziderabila a cresterii. O alta problema apare datorita faptului ca multe din aceste costuri si beneficii au importante implicatii internationale. Tabelul 25.1 indica media anuala de crestere a ratelor GNP-ului pe cap de locuitor in perioada 1965-1990 pentru membrii tarilor ai U.E. si alte tari selectate.
Dezvoltarea economica. Despre 100 de tari mai putin dezvoltate din Asia, Africa si America Latina se afla implicate intr-o lupta pentru a scapa de saracie. In interiorul LDC-urilor de multe ori exista inegalitati de venit si bogatie cu tari ce adesea sunt de o mare saracie prezentand si nivele ridicate ale somajului. In toata lumea ca intreg, venitul mic si mijlociu al tarilor detine aproape 78% din populatia totala dar numai 16% din venitul total. Dispersarile de venit dintre tari sarace si bogate sunt ilustrate pentru tarile selectate in tabelul 25.2 Trebuie sa se aibe in vedere faptul ca venitul pe cap de locuitor din SUA este de 180 ori mai mare decat cel din Etiopia si mai mult de 60 de ori decat cel din India.
In ciuda unor rate remarcabile in cresterea economica pe cap de locuitor in deceniile apropiate, studii au aratat faptul ca inegalitatile de venit s-au marit in multe LDC-uri. Poate ca mult mai important, politicile de crestere economica ale acestor tari au dat gres in crearea de slujbe care sa se potriveasca cu ratele de crestere ale fortei de munca, ratele somajului ramand tot la un prag mai ridicat decat ratele de somaj experimentate de catre tarile dezvoltate.
Indicatorii unei tari dezvoltate.
Tarile dezvoltate sunt de obicei caracterizate de un numar de factori cheie. Acestia cuprind:
GNP redus pe cap de locuitor;
sector agricol mare;
rata de crestere a populatiei mare;
capital redus pentru forta de munca;
infrastructura si servicii sociale slabe.
Observati cele ce urmeaza.
GNP redus pe cap de locuitor. Asa cum s-a subliniat anterior si ilustrat in tabelul 25.2, tarile in curs de dezvoltare au un GNP mic pe cap de locuitor. Banca Mondiala foloseste estimarile GNP-ului pe cap de locuitor pentru a categorisi tarile in grupuri cu venit. In al sau “Raport asupra dezvoltarii mondiale” din 1992, Banca Mondiala a definit:
economii cu venit redus avnd GNP-ul pe cap de locuitor de $610 sau mai putin in 1990;
economii cu venit mediu ca cele cu un GNP pe cap de locuitor mai mare de $610 dar mai reduse decat $7,620 din 1990;
economii cu venit ridicat ca cele cu GNP pe cap de locuitor de 7,620 sau mai mult decat in 1990.
Economiile cu un venitul mic si mijlociu sunt uneori comparate cu economiile in curs de dezvoltare. Drept exemplu, observati India care a avut un GNP de $350 in 1990. Nivelele cele mai reduse de venit pentru o buna parte a populatiei indiene sunt foarte bine cunoscute prin intermediul televiziunii, afisand imagini cu oameni ce locuiesc sau dorm pe strazi in orase destul de mari precum Bombay si Calcuttta. Pe de alta parte, bineinteles ca sunt si unele grupuri din interiorul populatiei indiene de aproape $850 milioane cu venituri relativ mici.
Sector agricol mare. Economiile in curs de dezvoltare intr-un mod tipic detin o mare parte a fortei de munca implicata in agricultura. In majoritatea cazurilor o parte importanta a populatiei de la tara(rurala) va fi angajata in agricultura. Produsele alimentare cat si alte deszvoltari agricole(output-uri) sunt de obicei consumate in interiorul familiei si nu sunt inregistrate.
Estimarile Bancii Mondiale indica faptul ca in 1990, de exemplu, amandoua Mozambicul si Somalia au derivat 65% din GDP inspre agricultura. Asa cum economiile tarilor cu venit redus sunt in curs de dezvoltare, agricultura ca parte a economiei intra intr-un declin total iar industriile si serviciile sociale se maresc. Intre 1965 si 1990, contributia agriculturii la GDP-ul indienilor, de exemplu, cazuse de la 44% la 31%.
Rata de crestere a populartiei mare. Tarile sarace adeseori prezinta rate mari in cresterea populatiei. Aceasta se poate datora in parte din cauza atitudinilor traditionale indreptate catre familiile numeroase (de exemplu, ca sursa de ajutor pentru realizarea actiunilor necesare ori drept sursa de prestigiu). Aflandu-se intr-un contrast de procente, rata medie de crestere a populatiei dintre 1980 si 1990 dintr- o tara precum Kenya cu 3,8% si Anglia cu 0,2%, determina, intr-o tara cu un venit redus si rata de crestere a populatiei mare, atitudini severe asupra institutiilor sociale, precum educatia, sanatatea si gospodarit.
Capital redus pentru forta de munca. O tara in curs de dezvoltare este in general caracterizata de un capital redus implicat im forta de muna. Lipsa de capital limiteaza posibilitatea tarii de a angaja tehnici de productie moderne. Un fermier intr-o tara in curs de dezvoltare s-ar putea sa angajeze un numar mare de lucratori cu unelte rudimentare, decat sa foloseasca utilaje tehnologice avansate cum se folosesc in majoritatea tarilor cu venit mare, precum Canada si SUA.
Infrastructura si servicii sociale slabe. Tarile in curs de dezvoltare de obicei au de suferit de pe urma lipsei unei infrastructuri adecvate, precum drumurile, apa potabila, sisteme de canalizare si sisteme electrice de distributie. Banca Mondiala, de exemplu, estimeaza ca aproape 1,7 miliarde de oameni din tari in curs de dezvoltare nu au acces la spatii sanitare si aproape 1 miliard de oameni nu au acces la apa potabila. In multe cazuri, absenta electricitatii si combustibililor rezulta in folosirea focului in spatiile interioare pentru prepararea mancarurilor, actiune care poate duce la poluarea interiorului casei.
In plus, cresterea rapida a populatiei cat si a saraciei au contribuit la restrangerea severa a serviciilor sociale, precum educatia si institutiile de baza pentru cultivarea sanatatii. In general, locuitorii tarilor cu venit redus au o durata de viata mai mica decat cei din tari foarte dezvoltate. De exemplu, se poate compara rata de viata din Mozambic de aproape 47 de ani, cum se prezenta in 1990, cu varsta medie de 77 ani din tarile cu venit mare.
Contraste similare de trai s-ar mai putea face intre nivelele de analfabetism din tarile cu venit redus si cele cu venit mare. In ciuda progresului economic recent, s-a estimat in 1990 ca numai 35% din populatia Pakistanului era literata. Aceste contraste evidentiaza o rata de numai 4% analfabetism pentru tarile cu venit mare.
F.'.
Benefiicii ale cresterii economice. Ganditi-va asupra urmatoarelor motive pentru care majoritatea guvernelor au ca obiectiv major o rata inalta de crestere economica.
a) Conduce la un standard de viata superior. Atat timp cat cresterea economica se regaseste intr-un venit crescand pe cap de locuitor, atunci aceasta ar trebui sa insemne ca o cantitate mai mare sau o calitate mai buna (daca nu amandoua) a bunurilor si serviciilor este posibila pentru fiecare persoana la consum. Sa retinem din cap.18, totusi, ca acest lucru s-ar putea sa nu rezulte intr-o imbunatatire a buneistari economice –s-ar putea sa fie doar o imbunatatire posibila sau falsa.
b) Poate elimina saracia. Perspectiva ca aceasta crestere economica faciliteaza alte economii care sa elimine saracia este discutabila si depinde de faptul daca saracia este un factor relativ ori absolut. Daca este un termen relativ, atunci el va exista mereu (data fiind constanta distributiei asupra venitului si bogatiei) chiar daca cresterea economica are loc sau nu. De exemplu, daca fiecare se bucura de 10% marire a venitului, saracii raman in exact aceeasi relatie ca si inainte , deci raman tot saraci. Ar trebuie sa se retina faptul ca saracii (care de obicei sunt pensionari ori someri) depind pentru veniturile lor de ce are guvernul sa le ofere si deci sunt printre ultimii probabili mambrii ai societatii care sa beneficieze direct de pe urma cresterii economice.
c) Poate redistribui venitul fara ca sa aibe nimeni de pierdut ceva. Trebuie accentuat faptul ca aceasta crestere economica in sine nu are neaparat rolul de a imbunatati distributia venitului. Totusi este posibil ca atunci cand cresterea economica apare, sa schimbe distributia venitului intr-o incercare de a atinge o echitate sporita fara a pune pe cineva intr-o lumina negativa in mod absolut.
Costurile cresterii economice. Cresterea economica de asemenea impune unele costuri asupra societatii care a intrigat pe unii economisti asupra persistentei sale ca deziderat. Apreciati urmatoarele:
a) Cresterea implica schimbarea de pe urma careia beneficiaza multi dar care ar putea rani pe unii. De exemplu, progresul tehnologic ar putea asigura multe slujbe dar in acelasi timp ar putea sa inlocuiasca acele slujbe amintite si astfel sa conduca la micsorari de slujbe. Nevoia de avansare catre alta zona ori ramanerea in acelasi loc in ordine ca sa se mearga pe alta slujba impune costuri semnificative asupra celor afectati.
b) Cresterea are un cost al oportunitatii. Acolo unde se creeaza cresterea economica cu ajutorul investitiilor de resurse in bunuri importante, oportunitatea valorica a cresterii este consumul actual de care, altfel, s-ar fi putut bucura. Cu cat exista mai multe resurse implicate de o tara in productia de bunuri pentru investitii, cu atat mai repede se asteapta sa fie si rata de crestere economica si cu atat mai mare cantitatea de bunuri consumabile sunt asteptate sa fie folosite pe viitor. Asadar, ca efect, consumul actual este sacrificat ca sa se realizeze o rata mai mare de consum pe viitor. Daca sacrificiul merita sau nu depinde de cantitatea de consum in surplus a bunurilor ce se vor produce in viitor si de cat timp va lua regenerarea de dupa sacrificarea bunurilor.
c) Cresterea continua s-ar putea sa nu mai fie posibila pentru multa vreme. Resursele Pamantului sunt finite si in mare parte de neinlocuit. S-a adus argumentul ca intr-un anume punct din viitor cresterea economica trebuie sa inceteze. Indiferent de ce noi descoperiri se vor face, resursele se vor termina si astfel cu cat este mai mare rata de crestere economica azi, cu atat mai repede acel punct critic va fi ajuns. Este posibil, astfel, sa discutam in favoarea reducerii ratei economice de crestere deoarece acest lucru va mai incetini rata de folosire a resurselor cum sunt folosite azi.
d) Cresterea cauzeaza consecinte externe negative. Cresterea unii venit national real ar putea avea costuri asupta societatii sub forma poluarii, zgomotului si congestionare crescuta. Oricum, pierderile ce se ridicau dupa terminarea resurselor neregenerabile au fost subestimate. Daca aceste costuri ar putea fi evaluate corespunzator si incluse in estimarile venitului real national, estimarile actuale ar fi evidentiate ca sa depaseasca beneficiile cresterii economice.
Majoritatea guvernelor tintesc pentru o rata economica de crestere mai mare datorita standardelor de trai mai ridicat ce sunt asteptate sa fie create in propriile lor tari si mai este posibila si datorita dorintei lor pentru prestigiul national. Economistii, totusi, trebuie sa indure in gand faptul ca aceasta crestere impune costuri la fel ca si beneficii asupra societatii si ca acestea trebuiesc luate in considerare in evaluarea deziderabila a cresterii. O alta problema apare datorita faptului ca multe din aceste costuri si beneficii au importante implicatii internationale. Tabelul 25.1 indica media anuala de crestere a ratelor GNP-ului pe cap de locuitor in perioada 1965-1990 pentru membrii tarilor ai U.E. si alte tari selectate.
Dezvoltarea economica. Despre 100 de tari mai putin dezvoltate din Asia, Africa si America Latina se afla implicate intr-o lupta pentru a scapa de saracie. In interiorul LDC-urilor de multe ori exista inegalitati de venit si bogatie cu tari ce adesea sunt de o mare saracie prezentand si nivele ridicate ale somajului. In toata lumea ca intreg, venitul mic si mijlociu al tarilor detine aproape 78% din populatia totala dar numai 16% din venitul total. Dispersarile de venit dintre tari sarace si bogate sunt ilustrate pentru tarile selectate in tabelul 25.2 Trebuie sa se aibe in vedere faptul ca venitul pe cap de locuitor din SUA este de 180 ori mai mare decat cel din Etiopia si mai mult de 60 de ori decat cel din India.
In ciuda unor rate remarcabile in cresterea economica pe cap de locuitor in deceniile apropiate, studii au aratat faptul ca inegalitatile de venit s-au marit in multe LDC-uri. Poate ca mult mai important, politicile de crestere economica ale acestor tari au dat gres in crearea de slujbe care sa se potriveasca cu ratele de crestere ale fortei de munca, ratele somajului ramand tot la un prag mai ridicat decat ratele de somaj experimentate de catre tarile dezvoltate.
Indicatorii unei tari dezvoltate.
Tarile dezvoltate sunt de obicei caracterizate de un numar de factori cheie. Acestia cuprind:
GNP redus pe cap de locuitor;
sector agricol mare;
rata de crestere a populatiei mare;
capital redus pentru forta de munca;
infrastructura si servicii sociale slabe.
Observati cele ce urmeaza.
GNP redus pe cap de locuitor. Asa cum s-a subliniat anterior si ilustrat in tabelul 25.2, tarile in curs de dezvoltare au un GNP mic pe cap de locuitor. Banca Mondiala foloseste estimarile GNP-ului pe cap de locuitor pentru a categorisi tarile in grupuri cu venit. In al sau “Raport asupra dezvoltarii mondiale” din 1992, Banca Mondiala a definit:
economii cu venit redus avnd GNP-ul pe cap de locuitor de $610 sau mai putin in 1990;
economii cu venit mediu ca cele cu un GNP pe cap de locuitor mai mare de $610 dar mai reduse decat $7,620 din 1990;
economii cu venit ridicat ca cele cu GNP pe cap de locuitor de 7,620 sau mai mult decat in 1990.
Economiile cu un venitul mic si mijlociu sunt uneori comparate cu economiile in curs de dezvoltare. Drept exemplu, observati India care a avut un GNP de $350 in 1990. Nivelele cele mai reduse de venit pentru o buna parte a populatiei indiene sunt foarte bine cunoscute prin intermediul televiziunii, afisand imagini cu oameni ce locuiesc sau dorm pe strazi in orase destul de mari precum Bombay si Calcuttta. Pe de alta parte, bineinteles ca sunt si unele grupuri din interiorul populatiei indiene de aproape $850 milioane cu venituri relativ mici.
Sector agricol mare. Economiile in curs de dezvoltare intr-un mod tipic detin o mare parte a fortei de munca implicata in agricultura. In majoritatea cazurilor o parte importanta a populatiei de la tara(rurala) va fi angajata in agricultura. Produsele alimentare cat si alte deszvoltari agricole(output-uri) sunt de obicei consumate in interiorul familiei si nu sunt inregistrate.
Estimarile Bancii Mondiale indica faptul ca in 1990, de exemplu, amandoua Mozambicul si Somalia au derivat 65% din GDP inspre agricultura. Asa cum economiile tarilor cu venit redus sunt in curs de dezvoltare, agricultura ca parte a economiei intra intr-un declin total iar industriile si serviciile sociale se maresc. Intre 1965 si 1990, contributia agriculturii la GDP-ul indienilor, de exemplu, cazuse de la 44% la 31%.
Rata de crestere a populartiei mare. Tarile sarace adeseori prezinta rate mari in cresterea populatiei. Aceasta se poate datora in parte din cauza atitudinilor traditionale indreptate catre familiile numeroase (de exemplu, ca sursa de ajutor pentru realizarea actiunilor necesare ori drept sursa de prestigiu). Aflandu-se intr-un contrast de procente, rata medie de crestere a populatiei dintre 1980 si 1990 dintr- o tara precum Kenya cu 3,8% si Anglia cu 0,2%, determina, intr-o tara cu un venit redus si rata de crestere a populatiei mare, atitudini severe asupra institutiilor sociale, precum educatia, sanatatea si gospodarit.
Capital redus pentru forta de munca. O tara in curs de dezvoltare este in general caracterizata de un capital redus implicat im forta de muna. Lipsa de capital limiteaza posibilitatea tarii de a angaja tehnici de productie moderne. Un fermier intr-o tara in curs de dezvoltare s-ar putea sa angajeze un numar mare de lucratori cu unelte rudimentare, decat sa foloseasca utilaje tehnologice avansate cum se folosesc in majoritatea tarilor cu venit mare, precum Canada si SUA.
Infrastructura si servicii sociale slabe. Tarile in curs de dezvoltare de obicei au de suferit de pe urma lipsei unei infrastructuri adecvate, precum drumurile, apa potabila, sisteme de canalizare si sisteme electrice de distributie. Banca Mondiala, de exemplu, estimeaza ca aproape 1,7 miliarde de oameni din tari in curs de dezvoltare nu au acces la spatii sanitare si aproape 1 miliard de oameni nu au acces la apa potabila. In multe cazuri, absenta electricitatii si combustibililor rezulta in folosirea focului in spatiile interioare pentru prepararea mancarurilor, actiune care poate duce la poluarea interiorului casei.
In plus, cresterea rapida a populatiei cat si a saraciei au contribuit la restrangerea severa a serviciilor sociale, precum educatia si institutiile de baza pentru cultivarea sanatatii. In general, locuitorii tarilor cu venit redus au o durata de viata mai mica decat cei din tari foarte dezvoltate. De exemplu, se poate compara rata de viata din Mozambic de aproape 47 de ani, cum se prezenta in 1990, cu varsta medie de 77 ani din tarile cu venit mare.
Contraste similare de trai s-ar mai putea face intre nivelele de analfabetism din tarile cu venit redus si cele cu venit mare. In ciuda progresului economic recent, s-a estimat in 1990 ca numai 35% din populatia Pakistanului era literata. Aceste contraste evidentiaza o rata de numai 4% analfabetism pentru tarile cu venit mare.
F.'.
Interesant efortul de a sprijini si lamuri pe intreprinzatori!
Felicitari!
Si eu sprijin acest lucru. Daca cineva are nevoie de un anume ajutor, pot da o mana in acest sens, sau indrum la locul potrivit.
Felicitari!
Si eu sprijin acest lucru. Daca cineva are nevoie de un anume ajutor, pot da o mana in acest sens, sau indrum la locul potrivit.
In curand voi pregati si afisa in acest subiect de discutie un material interesant legat de contrastele dintre tarile dezvoltate economic si cele in curs de dezvoltare, tarile care nu prezinta venit mare (per capita). Numai bine. 
ps: fireste, s-ar putea sa schimb tema insa sper sa am timp idneajuns pentru a pregati materialul despre care am amintit.
ps: fireste, s-ar putea sa schimb tema insa sper sa am timp idneajuns pentru a pregati materialul despre care am amintit.
In cele de urmeaza, voi prezenta modele de cum trebuie realizate scrisorile de intentie, vizavi de atragerea de investitii straine in plan national, regional si/sau local.
MODEL 1
ANTET
LETTER OF INTENT
The Romanian Ministry of Education & Research acknowledges Science Shops in environment as University centres for project-co-operation between science and civil society, through problem-based learning and research. In this respect, our ministry is assuring further support and development.
The Ministry supports modernization of curricula content of problem-based learning in environmental research. Will also be initiated Research Centres inside of universities, like in the extended “Inter-Mediu’s” project. Science shop projects can thus be a part of the teaching and research activities for students and staff.
The Ministry will co-operate with the project-team to further develop science shops in Romania and will be partner in the organization of a national seminar on Science Shops in the frame of MATRA program.
These points will allow Science Shops to operate on a sustainable basis in Romania in the future.
Through the project “Problem-based learning through Science Shops in Romania” funded by the Dutch Ministry of foreign Affairs, Romanian universities have the opportunity to benefit from the long experience that The Netherlands has with Science Shops. Science Shops development, which currently exists in Romania, will be maintained.
SIGNATURE,
MODEL 2
LETTER OF INTENT
DESTINATION,
Dear Sir,
I, Prof. Dr. X, President of the Romanian Mycological Society, express my intention to cooperate with you in the project “PROBLEM BASED LEARNING THROUGH SCIENCE SHOPS IN ROMANIA”, as proposed by the Universities of Ultrecht and Groningen.
We are convinced that the current strategy of nature conservation in Romania is insufficient and we are eager to investigate the consensus approach together with you.
DATE,
SIGNATURE,
ADDRESS,
MODEL 3
ANTET
LETTER OF ENDORSEMENT
Our branch of the environmental NGO “SALVATI TERRA” was founded in 1998, in order to promote environmental education, sustainable development and the involvement of people in the process of Local Agenda 21. In these activities our organization had many opportunities to co-operate with InterMEDIU Information and Consultancy Center Technical University of Iasi.
Thus the municipality of Iasi is involved together with other 5 pilot cities (Galati, Giurgiu, Ploiesti, Targu-Mures and Ramnicu-Valcea) in the project “The development of the capacity to implement Local Agenda 21 in Romania”. As member of the Local Executive Council for the project realization the director of InterMEDIU Dr. Carmen Teodosiu had a very important contribution in the achievement of “The Final Draft of the Sustainable Development Strategy for the municipality of Iasi” that was finished in December 2000. I appreciate very much, as a member of the team of experts invited to work in this project in the field of environmental protection, the high level of professionalism and the energy of the InterMEDIU TU Iasi team, that contributed to the recognized quality of this important document.
Among other activities in which InterMEDIU and SALVATI TERRA have a very good partnership, we can mention some environmental educational programs in schools and the development of some project proposals in order to raise public awareness and involvement in the process of the development of Local Agenda 21.
Also, we consider that InterMEDIU had a very important contribution in the process of increasing environmental information of the people and civil society at the local and regional level through the promotion of programs such as: ”Evaluation of drinking water quality and quantity in the city of Iasi.”
I hope that InterMEDIU TU Iasi will have a sustainable future for the benefit of people, civil society and the environment at the local and regional level.
SIGNATURE,
MODEL 4
ANTET
Letter of interest
Romanian society should and can modernize itself respecting European values. Our University have the potential to be between the key enters where public deliberation, knowledge-building and innovative tool making takes place. This implies a new and deeper relationship between the University and the areas in which it is located – its local, regional, national environments. In the same time, in the continuous effort for the educational reform, we are preoccupied by the scientific and methodological adaptation of our learning process at the newest requests of the society.
The Science Shop from our University, created by a Dutch initiative and with financial support of Dutch Government was an important step in a real participation of the University in the societal life, especially on the environmental field. The results obtained in two years are very positive at educational level (introduction of Inter-Mediu in University of Curricula, educational convention with other Universities from Romania and from abroad).
We have now a good network with many NGOs and we assure scientific and informational consulting for them.
We have a good partnership with local administration, we assure the leadership of environmental programs in Local Agenda 21.
Our Department proposed already few projects with enterprise which are based on use of a cleaner technology and on the implementation of EMS in Romanian factories (project developed in collaboration with Dutch Universities).
The reconnaissance at national and international level is now clear and the proof is the qualification of our Department like European Study Center for the Environment (Program Phare RO 9706.01.02) since June 2000.
In this context the continuation of our activity is necessary and useful for the existent structure and for other potential ones.
Thanking to the Dutch Government for the initial support we solicit a prolongation of this support in order to continue with better results our activity.
SIGNATURE,
MODEL 5
ANTET
LETTER OF ENDORSEMENT
As Director of Environmental Protection Inspectorate of the country of iasi, both me and my colleagues had the chance to co-operate with the InterMEDIU Information and Consultancy Center, Technical University of Iasi. This co-operation with InterMEDIU TU Iasi was done with the occasion of different projects that the Center developed with the civil society, with enterprises or for environmental training programs, such as: “Evaluation of drinking water quality and quantity in the city of Iasi”, “Introduction of environmental management systems in Dutch and Romanian enterprises”, “Environmental Management – distance learning program”, “Impact of wastewater from yeast production on the river of Siret”.
We are also co-operating with InterMEDIU Center in a project of great importance for the community: “The development of Local Agenda 21 for the city of Iasi”, project in which Dr. Carmen Teodosiu, the director of InterMEDIU is member of the local Executive Council responsible for the project realization.
We consider the co-operation with InterMEDIU as very good, their level of professionalism and co-operation being appreciated by the staff members of our Inspectorate. We also consider that the environmental educational programs that InterMEDIU TU Iasi realized in general schools and high schools or for NGO’s in Iasi are needed and important for increasing environmental awareness and contribute to environmental protection.
We appreciate that the maintenance and development of such activities that InterMEDIU TU Iasi Center realized is important for the democratization of the civil society and also for environmental protection and we support the initiative of your University to promote a new project in this field.
SIGNATURE,
MODEL 6
ANTET
LETTER OF COMMITTEMENT
ECO COUNSELLING CENTRE (city) is one of the first environmental ONG from our region. Its aim is to support exchange programs, develop information and public awareness, training courses, as well.
In our effort to develop an interactive network so as to provide access to information and to ensure the flow of information, the collaboration with Inter-Mediu Department from (city) University was very useful for the scientific support.
The presence and the relation with NOGs was, for Romania, a new and interesting direction activity for the University, a very concrete possibility to participate into the societal life. We already collaborated with Inter-Mediu Department in few project and their participation in our actions was all time profitable.
We consider that the existence of this Department is very profitable for the University life but also for our community and we strongly recommend the prolongation of financial support from Dutch Government.
SIGNATURE,
MODEL 7
ANTET
Support letter
The local Environmental Protection Inspectorate has a very good informational, scientific and educational relationship with Inter-Mediu Department from the University of (city). We are sure that the initial support of Dutch Government was an excellent opportunity to develop the activity in the environmental field, at the University level but also for different activities in which this department was successfully involved.
We worked together in some critical period for the environment in our region and we admired the competence of professors and students from Inter-Mediu Department.
We thoroughly recommend our colleagues for a prolongation of financial support from the Dutch Government.
SIGNATURE,
MODEL 8
ANTET
Uphold letter
The International Black Sea Club is an organization that includes Local adminstrations, NGOs, enterprises, universities and representants of civil society from all the countries around the Danube and Mediterranean Sea.
Since 2000 Inter-Mediu Department is a member of our organization and a very good promoter of environmental problems and solutions, at regional and international level. We consider that this type of organization is very useful for the better implication of Universities in societal life. Our collaborators from Moldavia and Ukraine are very interested to use the model from (city) University.
We strongly recommend Inter-Mediu Department from (city) University in order to obtain a new financial support in matra program of Dutch Government.
SIGNATURE,
MODEL 9
ANTET CONSILIUL LOCAL (city)/PRIMARIA (city)
Letter of support
The city Council of (city) has a very good opinion about the activity of Inter-Mediu Department from (city) University. The profesionality, competence and total availability for societal problems transformed this Department in a permanent collaborator and counselor for local administration. The best example is the fact that the representant on Inter-Mediu Department is the coordinator in Environmental team from Agenda 21 in which our city is involved.
We are sure that the continuation of financial support from the Dutch government, who has the merit of the initiative for the creation of this department, it will be beneficial for the Inter-Mediu Department, but also for the University and our community also.
SIGNATURE,
Numai bine tuturor membrilor comunitatii HanuAncutei!
ANTET
LETTER OF INTENT
The Romanian Ministry of Education & Research acknowledges Science Shops in environment as University centres for project-co-operation between science and civil society, through problem-based learning and research. In this respect, our ministry is assuring further support and development.
The Ministry supports modernization of curricula content of problem-based learning in environmental research. Will also be initiated Research Centres inside of universities, like in the extended “Inter-Mediu’s” project. Science shop projects can thus be a part of the teaching and research activities for students and staff.
The Ministry will co-operate with the project-team to further develop science shops in Romania and will be partner in the organization of a national seminar on Science Shops in the frame of MATRA program.
These points will allow Science Shops to operate on a sustainable basis in Romania in the future.
Through the project “Problem-based learning through Science Shops in Romania” funded by the Dutch Ministry of foreign Affairs, Romanian universities have the opportunity to benefit from the long experience that The Netherlands has with Science Shops. Science Shops development, which currently exists in Romania, will be maintained.
SIGNATURE,
MODEL 2
LETTER OF INTENT
DESTINATION,
Dear Sir,
I, Prof. Dr. X, President of the Romanian Mycological Society, express my intention to cooperate with you in the project “PROBLEM BASED LEARNING THROUGH SCIENCE SHOPS IN ROMANIA”, as proposed by the Universities of Ultrecht and Groningen.
We are convinced that the current strategy of nature conservation in Romania is insufficient and we are eager to investigate the consensus approach together with you.
DATE,
SIGNATURE,
ADDRESS,
MODEL 3
ANTET
LETTER OF ENDORSEMENT
Our branch of the environmental NGO “SALVATI TERRA” was founded in 1998, in order to promote environmental education, sustainable development and the involvement of people in the process of Local Agenda 21. In these activities our organization had many opportunities to co-operate with InterMEDIU Information and Consultancy Center Technical University of Iasi.
Thus the municipality of Iasi is involved together with other 5 pilot cities (Galati, Giurgiu, Ploiesti, Targu-Mures and Ramnicu-Valcea) in the project “The development of the capacity to implement Local Agenda 21 in Romania”. As member of the Local Executive Council for the project realization the director of InterMEDIU Dr. Carmen Teodosiu had a very important contribution in the achievement of “The Final Draft of the Sustainable Development Strategy for the municipality of Iasi” that was finished in December 2000. I appreciate very much, as a member of the team of experts invited to work in this project in the field of environmental protection, the high level of professionalism and the energy of the InterMEDIU TU Iasi team, that contributed to the recognized quality of this important document.
Among other activities in which InterMEDIU and SALVATI TERRA have a very good partnership, we can mention some environmental educational programs in schools and the development of some project proposals in order to raise public awareness and involvement in the process of the development of Local Agenda 21.
Also, we consider that InterMEDIU had a very important contribution in the process of increasing environmental information of the people and civil society at the local and regional level through the promotion of programs such as: ”Evaluation of drinking water quality and quantity in the city of Iasi.”
I hope that InterMEDIU TU Iasi will have a sustainable future for the benefit of people, civil society and the environment at the local and regional level.
SIGNATURE,
MODEL 4
ANTET
Letter of interest
Romanian society should and can modernize itself respecting European values. Our University have the potential to be between the key enters where public deliberation, knowledge-building and innovative tool making takes place. This implies a new and deeper relationship between the University and the areas in which it is located – its local, regional, national environments. In the same time, in the continuous effort for the educational reform, we are preoccupied by the scientific and methodological adaptation of our learning process at the newest requests of the society.
The Science Shop from our University, created by a Dutch initiative and with financial support of Dutch Government was an important step in a real participation of the University in the societal life, especially on the environmental field. The results obtained in two years are very positive at educational level (introduction of Inter-Mediu in University of Curricula, educational convention with other Universities from Romania and from abroad).
We have now a good network with many NGOs and we assure scientific and informational consulting for them.
We have a good partnership with local administration, we assure the leadership of environmental programs in Local Agenda 21.
Our Department proposed already few projects with enterprise which are based on use of a cleaner technology and on the implementation of EMS in Romanian factories (project developed in collaboration with Dutch Universities).
The reconnaissance at national and international level is now clear and the proof is the qualification of our Department like European Study Center for the Environment (Program Phare RO 9706.01.02) since June 2000.
In this context the continuation of our activity is necessary and useful for the existent structure and for other potential ones.
Thanking to the Dutch Government for the initial support we solicit a prolongation of this support in order to continue with better results our activity.
SIGNATURE,
MODEL 5
ANTET
LETTER OF ENDORSEMENT
As Director of Environmental Protection Inspectorate of the country of iasi, both me and my colleagues had the chance to co-operate with the InterMEDIU Information and Consultancy Center, Technical University of Iasi. This co-operation with InterMEDIU TU Iasi was done with the occasion of different projects that the Center developed with the civil society, with enterprises or for environmental training programs, such as: “Evaluation of drinking water quality and quantity in the city of Iasi”, “Introduction of environmental management systems in Dutch and Romanian enterprises”, “Environmental Management – distance learning program”, “Impact of wastewater from yeast production on the river of Siret”.
We are also co-operating with InterMEDIU Center in a project of great importance for the community: “The development of Local Agenda 21 for the city of Iasi”, project in which Dr. Carmen Teodosiu, the director of InterMEDIU is member of the local Executive Council responsible for the project realization.
We consider the co-operation with InterMEDIU as very good, their level of professionalism and co-operation being appreciated by the staff members of our Inspectorate. We also consider that the environmental educational programs that InterMEDIU TU Iasi realized in general schools and high schools or for NGO’s in Iasi are needed and important for increasing environmental awareness and contribute to environmental protection.
We appreciate that the maintenance and development of such activities that InterMEDIU TU Iasi Center realized is important for the democratization of the civil society and also for environmental protection and we support the initiative of your University to promote a new project in this field.
SIGNATURE,
MODEL 6
ANTET
LETTER OF COMMITTEMENT
ECO COUNSELLING CENTRE (city) is one of the first environmental ONG from our region. Its aim is to support exchange programs, develop information and public awareness, training courses, as well.
In our effort to develop an interactive network so as to provide access to information and to ensure the flow of information, the collaboration with Inter-Mediu Department from (city) University was very useful for the scientific support.
The presence and the relation with NOGs was, for Romania, a new and interesting direction activity for the University, a very concrete possibility to participate into the societal life. We already collaborated with Inter-Mediu Department in few project and their participation in our actions was all time profitable.
We consider that the existence of this Department is very profitable for the University life but also for our community and we strongly recommend the prolongation of financial support from Dutch Government.
SIGNATURE,
MODEL 7
ANTET
Support letter
The local Environmental Protection Inspectorate has a very good informational, scientific and educational relationship with Inter-Mediu Department from the University of (city). We are sure that the initial support of Dutch Government was an excellent opportunity to develop the activity in the environmental field, at the University level but also for different activities in which this department was successfully involved.
We worked together in some critical period for the environment in our region and we admired the competence of professors and students from Inter-Mediu Department.
We thoroughly recommend our colleagues for a prolongation of financial support from the Dutch Government.
SIGNATURE,
MODEL 8
ANTET
Uphold letter
The International Black Sea Club is an organization that includes Local adminstrations, NGOs, enterprises, universities and representants of civil society from all the countries around the Danube and Mediterranean Sea.
Since 2000 Inter-Mediu Department is a member of our organization and a very good promoter of environmental problems and solutions, at regional and international level. We consider that this type of organization is very useful for the better implication of Universities in societal life. Our collaborators from Moldavia and Ukraine are very interested to use the model from (city) University.
We strongly recommend Inter-Mediu Department from (city) University in order to obtain a new financial support in matra program of Dutch Government.
SIGNATURE,
MODEL 9
ANTET CONSILIUL LOCAL (city)/PRIMARIA (city)
Letter of support
The city Council of (city) has a very good opinion about the activity of Inter-Mediu Department from (city) University. The profesionality, competence and total availability for societal problems transformed this Department in a permanent collaborator and counselor for local administration. The best example is the fact that the representant on Inter-Mediu Department is the coordinator in Environmental team from Agenda 21 in which our city is involved.
We are sure that the continuation of financial support from the Dutch government, who has the merit of the initiative for the creation of this department, it will be beneficial for the Inter-Mediu Department, but also for the University and our community also.
SIGNATURE,
Numai bine tuturor membrilor comunitatii HanuAncutei!
Model Ofertă Tehnică (cu diacritice)
Oferta Tehnică va include următoarele capitole si va fi structurată după cum urmează:
1. Descrierea generală a Regiunii/Zonei
1.1. Prezentarea generală a caracterisiticilor socio-economice ale regiunii/zonei;
1.2. Principalele probleme cu care se confruntă noile afaceri în regiune/zonă;
1.3. Solutii propuse pentru sprijinirea creării si dezvoltării noilor afaceri;
1.4. Rolul si impactul Incubatorului de Afaceri în dezvoltarea economică locală;
1.5. Analiză diagnostic a zonei (fluctuatia fortei de muncă, situatia agentilor economici/sectoare economice, SWOT a zonei, oportunităti de dezvoltare de noi firme, probleme în dezvoltarea sau înfiintarea firmelor, sprijin din partea autoritătilor locale si alti parteneri locali, nivelul chiriilor pe piata locală).
2. Descrierea generală a Furnizorului de Servicii
2.1. Descrierea organizatiei: date de identificare (denumire, data înfiintării, forma de organizare si sediul acesteia), reprezentanti legali si pozitia acestora în firmă, persoană de contact si pozitia acesteia în cadrul echipei de lucru, structura organizatională, afiliere la alte organizatii, misiunea si obiectivele Furnizorului de Servicii, Strategia firmei (principalele servicii/ produse livrate, segmente de piată vizate);
2.2. Experienta organizatiei în livrarea de servicii de consultantă si alte servicii suport pentru IMM-uri. Se recomandă oferirea unor indicatori, rezultate care să ateste această experientă;
2.3. Dotare initială: structura si componenta facilitătilor si echipamentele propuse pentru dotările initiale, mod de utilizare în cadrul Incubatorului de Afaceri;
2.4. Echipa de lucru: structura si componenta echipei de lucru (numele si prenumele membrilor echipei, experienta lor personală în livrarea de servicii similare, pozitia detinută în cadrul echipei de lucru si în cadrul firmei). Se vor atasa CV-urile membrilor echipei de lucru;
2.5. Structura organizatorică a Incubatorului de Afaceri. Echipa managerială, rolul si responsabilitătile acestora. Atasati fisele posturilor.
3. Stabilirea planului general de oferire a serviciilor
3.1. Tipuri de servicii propuse spre a fi furnizate (de ex: evaluarea aptitudinilor si abilitătilor antreprenoriale, întocmirea de planuri de afaceri, consiliere în afaceri, asistentă în dialogul cu Autoritătile Locale, cursuri de pregătire antreprenorială de scurtă durată, alte servicii de consultantă);
3.2. Locatia utilizată pentru furnizarea serviciilor propuse (amenajare incinte, suprafată si tipuri de servicii propuse pentru locatia stabilită);
3.3. Criterii pentru identificarea si admisia persoanelor si a firmelor asistate: principalele caracteristici vizate în grupul tintă, tipurile de servicii;
3.4. Informatii care formează baza de date pentru serviciile propuse (principalele nevoi identificate, modalitatea de a răspunde nevoilor prin serviciile propuse);
3.5. Colaborări cu alte institutii sau organizatii specializate existente pe plan local/regional, colaborări cu agentiile de micro-creditare locale/ regionale.
4. Furnizarea efectivă a serviciilor
4.1. Metodologia de lucru (procedee, instrumente folosite în identificarea, selectia si evaluarea persoanelor/firmelor asistate, planificarea serviciilor, urmărirea rezultatelor si a efectelor serviciilor în functie de tipul de serviciu prestat);
4.2. Planificarea serviciilor propuse: obiective specifice, rezultate asteptate, indicatori de realizare, ipoteze de lucru (matricea cadrului logic);
4.3. Planificarea detaliată atât a perioadei de amenajare a spatiului cât si a perioadei post amenajare, respectiv a oferirii serviciilor propriu-zise, pentru fiecare tip de serviciu propus: rezultate asteptate, activităti, indicatori de realizat, resurse umane necesare (număr zile-om sau luni-om pentru fiecare membru al echipei) alte resurse necesare (materiale, informationale), prezentarea unui grafic de esalonare a acestor activităti;
4.4. Sustenabilitatea Incubatorului de Afaceri; Estimarea impactului asupra grupului tintă;
4.5. Monitorizări si raportări lunare către AJOFM;
4.6. Rezultate asteptate la sfârsitul contractului;
4.7. Promovarea în mass-media a serviciilor furnizate conceptului de incubator si a serviciilor oferite de acesta.
Notă:
- La Oferta Tehnică se va anexa si un studiu de piată pentru determinarea posibilitătilor de închiriere a spatiului, a suprafetei necesare si a tipurilor de clienti.
- De asemenea, se va considera un plus la punctarea ofertei tehnice anexarea unui plan de afaceri care să cuprindă:
1. Rezumat;
2. Misiunea si obiectivele strategice;
3. Evaluarea pietei;
4. Sprijin oferit de incubator:
a) pret spatiu specific clădirilor;
b) structura economică a comunitătii;
c) descrierea pietei,
d) criteriile de selectie ale clientilor;
e) descrierea clientilor;
5. Servicii ale incubatorului;
6. Operarea incubatorului;
7. Sursele de finantare si estimări financiare:
a) descrierea surselor si a cererilor de finantare;
b) proiectia veniturilor si cheltuielilor;
c) proiectia fluxului de numerar.
Oferta Tehnică va include următoarele capitole si va fi structurată după cum urmează:
1. Descrierea generală a Regiunii/Zonei
1.1. Prezentarea generală a caracterisiticilor socio-economice ale regiunii/zonei;
1.2. Principalele probleme cu care se confruntă noile afaceri în regiune/zonă;
1.3. Solutii propuse pentru sprijinirea creării si dezvoltării noilor afaceri;
1.4. Rolul si impactul Incubatorului de Afaceri în dezvoltarea economică locală;
1.5. Analiză diagnostic a zonei (fluctuatia fortei de muncă, situatia agentilor economici/sectoare economice, SWOT a zonei, oportunităti de dezvoltare de noi firme, probleme în dezvoltarea sau înfiintarea firmelor, sprijin din partea autoritătilor locale si alti parteneri locali, nivelul chiriilor pe piata locală).
2. Descrierea generală a Furnizorului de Servicii
2.1. Descrierea organizatiei: date de identificare (denumire, data înfiintării, forma de organizare si sediul acesteia), reprezentanti legali si pozitia acestora în firmă, persoană de contact si pozitia acesteia în cadrul echipei de lucru, structura organizatională, afiliere la alte organizatii, misiunea si obiectivele Furnizorului de Servicii, Strategia firmei (principalele servicii/ produse livrate, segmente de piată vizate);
2.2. Experienta organizatiei în livrarea de servicii de consultantă si alte servicii suport pentru IMM-uri. Se recomandă oferirea unor indicatori, rezultate care să ateste această experientă;
2.3. Dotare initială: structura si componenta facilitătilor si echipamentele propuse pentru dotările initiale, mod de utilizare în cadrul Incubatorului de Afaceri;
2.4. Echipa de lucru: structura si componenta echipei de lucru (numele si prenumele membrilor echipei, experienta lor personală în livrarea de servicii similare, pozitia detinută în cadrul echipei de lucru si în cadrul firmei). Se vor atasa CV-urile membrilor echipei de lucru;
2.5. Structura organizatorică a Incubatorului de Afaceri. Echipa managerială, rolul si responsabilitătile acestora. Atasati fisele posturilor.
3. Stabilirea planului general de oferire a serviciilor
3.1. Tipuri de servicii propuse spre a fi furnizate (de ex: evaluarea aptitudinilor si abilitătilor antreprenoriale, întocmirea de planuri de afaceri, consiliere în afaceri, asistentă în dialogul cu Autoritătile Locale, cursuri de pregătire antreprenorială de scurtă durată, alte servicii de consultantă);
3.2. Locatia utilizată pentru furnizarea serviciilor propuse (amenajare incinte, suprafată si tipuri de servicii propuse pentru locatia stabilită);
3.3. Criterii pentru identificarea si admisia persoanelor si a firmelor asistate: principalele caracteristici vizate în grupul tintă, tipurile de servicii;
3.4. Informatii care formează baza de date pentru serviciile propuse (principalele nevoi identificate, modalitatea de a răspunde nevoilor prin serviciile propuse);
3.5. Colaborări cu alte institutii sau organizatii specializate existente pe plan local/regional, colaborări cu agentiile de micro-creditare locale/ regionale.
4. Furnizarea efectivă a serviciilor
4.1. Metodologia de lucru (procedee, instrumente folosite în identificarea, selectia si evaluarea persoanelor/firmelor asistate, planificarea serviciilor, urmărirea rezultatelor si a efectelor serviciilor în functie de tipul de serviciu prestat);
4.2. Planificarea serviciilor propuse: obiective specifice, rezultate asteptate, indicatori de realizare, ipoteze de lucru (matricea cadrului logic);
4.3. Planificarea detaliată atât a perioadei de amenajare a spatiului cât si a perioadei post amenajare, respectiv a oferirii serviciilor propriu-zise, pentru fiecare tip de serviciu propus: rezultate asteptate, activităti, indicatori de realizat, resurse umane necesare (număr zile-om sau luni-om pentru fiecare membru al echipei) alte resurse necesare (materiale, informationale), prezentarea unui grafic de esalonare a acestor activităti;
4.4. Sustenabilitatea Incubatorului de Afaceri; Estimarea impactului asupra grupului tintă;
4.5. Monitorizări si raportări lunare către AJOFM;
4.6. Rezultate asteptate la sfârsitul contractului;
4.7. Promovarea în mass-media a serviciilor furnizate conceptului de incubator si a serviciilor oferite de acesta.
Notă:
- La Oferta Tehnică se va anexa si un studiu de piată pentru determinarea posibilitătilor de închiriere a spatiului, a suprafetei necesare si a tipurilor de clienti.
- De asemenea, se va considera un plus la punctarea ofertei tehnice anexarea unui plan de afaceri care să cuprindă:
1. Rezumat;
2. Misiunea si obiectivele strategice;
3. Evaluarea pietei;
4. Sprijin oferit de incubator:
a) pret spatiu specific clădirilor;
b) structura economică a comunitătii;
c) descrierea pietei,
d) criteriile de selectie ale clientilor;
e) descrierea clientilor;
5. Servicii ale incubatorului;
6. Operarea incubatorului;
7. Sursele de finantare si estimări financiare:
a) descrierea surselor si a cererilor de finantare;
b) proiectia veniturilor si cheltuielilor;
c) proiectia fluxului de numerar.
Cetatenia Europeana - Document
(Lasa acest loc liber)
PROJECT No
Annex I
GRANT APPLICATION FORM 2005
“PROMOTION OF ACTIVE EUROPEAN CITIZENSHIP”
Call for proposals - DG EAC No. 68/04
PLEASE INDICATE FOR WHICH CATEGORY YOU APPLY
A. Non-governmental organisations OR ٱ
B. Associations and Federations of European interest ٱ
Declaration by the applicant:
I, the undersigned, hereby certify that the information in this application is correct and that I accept all the conditions set out in the call for proposals, including those relating to co funding.
I certify that I am not in any of the situations referred to in point 6 (Exclusion criteria) of the call for proposals.
Should the Commission award the grant requested, I unconditionally authorise the Commission to publish, in whatever form it sees fit and on whatever medium, including the Internet, the information mentioned at point 11 (Publicity) of the call for proposals.
Person legally authorized to represent the applicant organization
Surname/forename:
Position or capacity within the applicant organization
Tel.: Fax:
E-mail:
Signature1:
Date:
Project Contact Person / Manager
Surname/forename:
Position or capacity within the applicant organization
Tel.: Fax:
E-mail:
A. INFORMATION ON THE APPLICANT:
1. Details of the applicant
Business name (legal name in full):
Abbreviated name (if applicable):
Acronym (if applicable):
Legal registration number:
Legal status of the applicant (association, registered charity, not-for-profit, etc.):
VAT No (if applicable):
2. Address of the applicant’s registered office
Street:
No/Post box:
Postcode:
Town/city:
Country:
3. Applicant’s bank details
See attached bank details form.
This document must be completed in full. It must be dated, signed and certified by the bank.
4. Brief description of the applicant’s activities and general aims
...
...
...
5. Applicant’s subsidiary companies/associations/groups (if applicable)
Give the business name (legal name in full) of each company/association/group:
...
...
...
6. Grants, contracts or loans obtained directly or indirectly from a European institution or Community body during the last three years
Please give details for each grant, contract, or loan obtained:
Community Programme or Budget Heading Title of Activity or Project Year of the Award and Contract reference number Amount of grant, contract, or loan
...
...
...
...
7. Grant applications submitted to European institutions during the current year
For each grant, contract or loan, please specify:
Community Programme or Budget Heading Title of the Operation Amount of grant or contract Current status of the application
...
...
...
NB : Applicants must immediately inform the Commission of any application for funding submitted to, or approved by, other Commission departments or other Community institutions after this application.
B. INFORMATION RELATING TO THE PROJECT TO BE SUBSIDISED:
8. Name of the project
...
9. Detailed description of the project for which a grant is requested
The description (1-3 pages) should include reference to at least the following elements;
- the objectives of the proposed project
- the target group(s) – direct and indirect (where possible estimate the number of individuals or organizations likely to be reached)
- the tasks to be carried out (Please specify, if applicable, the tasks relating to the project which the applicant is planning to subcontract to another organization/company/association)
- the anticipated impact of the proposed project
- the dissemination methods to be used to promote the results of the project
- the way in which the project’s results and immediate impact (quantitative and qualitative) will be evaluated
N.B. - A summary (maximum 500 words) of the proposed programme for the activity in English must be added.
10. Anticipated direct results of the project for which a grant is requested
Outcome Number
(1, 2, 3, etc.) Type of activities
(e.g. conference, networking, publications, training materials....) Content
(brief details) Quantity
(e.g. number of target groups reached, events or copies)
Languages to be used
....
...
....
...
....
....
...
....
....
....
...
.....
Other anticipated direct results (if any) not listed above:
...
...
...
11. Anticipated indirect outcomes of the project for which a grant is requested (e.g. better understanding of the values and objectives of the E. U. within the proposed target group)
...
...
...
....
...
....
....
....
....
...
....
...
....
....
...
....
....
....
12. Timetable of the project for which a grant is requested indicating the start and end dates of the projects
Date: Activity:
....
...
...
...
....
....
....
....
...
....
....
13. Details of the proposed partners and their role within the project?
- Name of partners:
....
....
....
....
....
....
...
- provide a short description – maximum 5 lines - of its activities)
....
....
....
....
....
....
....
...
....
....
14. Estimated budget of the project:
Estimated costs of the project: €
Commission grant requested : €
Other sources of funding : €
Income generated by the project: €
Self-financing by the applicant organisation (project leader): €
Financial contributions by each of the partners: €
15. Other sources of funding, if applicable (do not include Community grants)
Please list all sources of funding and for each co-funding company/association/organization, a written statement signed by the company/association/organization must be provided.
For each co-funding organization, please state the:
• Business name (legal name in full):
• Address:
• Person responsible within the co-funding organization (surname/forename, position or capacity, tel., fax, e mail):
• Amount in € committed by the co-funding organization to the project in question:
• Any other information, if the decision on co-funding is not yet final:
Applicant’s declaration
The Commission draws the applicant’s attention to the obligation to submit co-funders’ commitment statements (originals or certified copies) relating to the project. If any such statement is not available when the application is submitted, the applicant formally undertakes to cover the amount corresponding to the missing statement without any reduction in the extent of the proposed project.
(Lasa acest loc liber)
PROJECT No
Annex I
GRANT APPLICATION FORM 2005
“PROMOTION OF ACTIVE EUROPEAN CITIZENSHIP”
Call for proposals - DG EAC No. 68/04
PLEASE INDICATE FOR WHICH CATEGORY YOU APPLY
A. Non-governmental organisations OR ٱ
B. Associations and Federations of European interest ٱ
Declaration by the applicant:
I, the undersigned, hereby certify that the information in this application is correct and that I accept all the conditions set out in the call for proposals, including those relating to co funding.
I certify that I am not in any of the situations referred to in point 6 (Exclusion criteria) of the call for proposals.
Should the Commission award the grant requested, I unconditionally authorise the Commission to publish, in whatever form it sees fit and on whatever medium, including the Internet, the information mentioned at point 11 (Publicity) of the call for proposals.
Person legally authorized to represent the applicant organization
Surname/forename:
Position or capacity within the applicant organization
Tel.: Fax:
E-mail:
Signature1:
Date:
Project Contact Person / Manager
Surname/forename:
Position or capacity within the applicant organization
Tel.: Fax:
E-mail:
A. INFORMATION ON THE APPLICANT:
1. Details of the applicant
Business name (legal name in full):
Abbreviated name (if applicable):
Acronym (if applicable):
Legal registration number:
Legal status of the applicant (association, registered charity, not-for-profit, etc.):
VAT No (if applicable):
2. Address of the applicant’s registered office
Street:
No/Post box:
Postcode:
Town/city:
Country:
3. Applicant’s bank details
See attached bank details form.
This document must be completed in full. It must be dated, signed and certified by the bank.
4. Brief description of the applicant’s activities and general aims
...
...
...
5. Applicant’s subsidiary companies/associations/groups (if applicable)
Give the business name (legal name in full) of each company/association/group:
...
...
...
6. Grants, contracts or loans obtained directly or indirectly from a European institution or Community body during the last three years
Please give details for each grant, contract, or loan obtained:
Community Programme or Budget Heading Title of Activity or Project Year of the Award and Contract reference number Amount of grant, contract, or loan
...
...
...
...
7. Grant applications submitted to European institutions during the current year
For each grant, contract or loan, please specify:
Community Programme or Budget Heading Title of the Operation Amount of grant or contract Current status of the application
...
...
...
NB : Applicants must immediately inform the Commission of any application for funding submitted to, or approved by, other Commission departments or other Community institutions after this application.
B. INFORMATION RELATING TO THE PROJECT TO BE SUBSIDISED:
8. Name of the project
...
9. Detailed description of the project for which a grant is requested
The description (1-3 pages) should include reference to at least the following elements;
- the objectives of the proposed project
- the target group(s) – direct and indirect (where possible estimate the number of individuals or organizations likely to be reached)
- the tasks to be carried out (Please specify, if applicable, the tasks relating to the project which the applicant is planning to subcontract to another organization/company/association)
- the anticipated impact of the proposed project
- the dissemination methods to be used to promote the results of the project
- the way in which the project’s results and immediate impact (quantitative and qualitative) will be evaluated
N.B. - A summary (maximum 500 words) of the proposed programme for the activity in English must be added.
10. Anticipated direct results of the project for which a grant is requested
Outcome Number
(1, 2, 3, etc.) Type of activities
(e.g. conference, networking, publications, training materials....) Content
(brief details) Quantity
(e.g. number of target groups reached, events or copies)
Languages to be used
....
...
....
...
....
....
...
....
....
....
...
.....
Other anticipated direct results (if any) not listed above:
...
...
...
11. Anticipated indirect outcomes of the project for which a grant is requested (e.g. better understanding of the values and objectives of the E. U. within the proposed target group)
...
...
...
....
...
....
....
....
....
...
....
...
....
....
...
....
....
....
12. Timetable of the project for which a grant is requested indicating the start and end dates of the projects
Date: Activity:
....
...
...
...
....
....
....
....
...
....
....
13. Details of the proposed partners and their role within the project?
- Name of partners:
....
....
....
....
....
....
...
- provide a short description – maximum 5 lines - of its activities)
....
....
....
....
....
....
....
...
....
....
14. Estimated budget of the project:
Estimated costs of the project: €
Commission grant requested : €
Other sources of funding : €
Income generated by the project: €
Self-financing by the applicant organisation (project leader): €
Financial contributions by each of the partners: €
15. Other sources of funding, if applicable (do not include Community grants)
Please list all sources of funding and for each co-funding company/association/organization, a written statement signed by the company/association/organization must be provided.
For each co-funding organization, please state the:
• Business name (legal name in full):
• Address:
• Person responsible within the co-funding organization (surname/forename, position or capacity, tel., fax, e mail):
• Amount in € committed by the co-funding organization to the project in question:
• Any other information, if the decision on co-funding is not yet final:
Applicant’s declaration
The Commission draws the applicant’s attention to the obligation to submit co-funders’ commitment statements (originals or certified copies) relating to the project. If any such statement is not available when the application is submitted, the applicant formally undertakes to cover the amount corresponding to the missing statement without any reduction in the extent of the proposed project.
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.