Ai visat vreodata sa iesi pe afara si sa nu poti? Sa nu poti nu pentru ca ploua sau ai gripa, ci pentru ca nu te poti misca…? Sunt oameni care isi doresc cel mai neinsemnat lucru pentru tine cum ar fi: deschisul si inchisul usii, privitul pe fereastra dimineata cu ochii carpiti de somn … si orice, orice lucru sau gest banal ar fi o MINUNE ! Atat de mult imi doresc toate astea, ca de multe ori visez ca alerg pe plaja, sau ca respir adanc in cadrul ferestrei privind furnicarul de afara, iar dorinta de a face parte din acel musuroi de viata, ma impinge sa fac din nou parte din acel mecanism complicat ce se numeste VIATA...
Pentru mine, acum 12 ani viata a luat o alta intorsatura… Un inger m-a pazit si m-a lasat in viata… Sunt tintuita in pat in urma unui grav accident rutier… Citesc si ascult muzica… Vorbesc si ascult glasul mamei ce ma ingrijeste incontinuu. Tastez foarte greu la calculator, doar cu un singur deget protezat… dar… scriu! Ma bucur de fiecare clipa daruita de Dumnezeu mie… Stiu ca, viata este cel mai de pret dar dat de Dumnezeu....
Ma numesc MIRELA si locuiesc intr-o scoica de apartament din Constanta. De foarte putine ori am reusit sa ies pe afara in ultimii 12 ani... Nu mai stiu cum este orasul... Nu mai stiu foarte multe din cele ce se intamplau alta data cu mine... Si, imi doresc tare mult sa am din nou PRIETENI ADEVARATI. Ma simt tare singura, neputinta ma doboara, izolarea ma apasa... Am uitat sa mai zambesc, sau sa ma bucur de viata...
Am mare nevoie de prieteni care pot sa inteleaga intr-adevar prin ceea ce trec, care pot sa ma ajute atat financiar, cat si moral, psihic sau spiritual.. Daca, crezi ca PRIETENIA poate sa inceapa printr-un simplu e-mail, daca, poti sa intelegi situatia mea speciala, atunci nu ezita! Cauta-ma! Nu uita ca, undeva, cineva are nevoie de tine, si de prietenia ta!

Mirela din Constanta
telefon 0241 551662

S.O.S. Parintii mei sufera cumplit din cauza artrozei, osteoporozei si poliartritei reumatoide cronice, si nu numai. Medicamentele de care ei amandoi au nevoie, lunar, sunt multe si costisitoare, si nu ne permitem sa le cumparam lunar. De aceea, boala lor s-a agravat foarte rau si abia se mai pot deplasa, cu foarte mari dureri...

Atat eu cat si parintii avem disperata nevoie lunar de urmatoarele medicamente: ARAVA; VIOXX; CELEBREX; ARTHROTEC; METOTREXAT sau ANTIFOLAN; CALCIU+VITAMINA D; CARTILAGIU de RECHIN; ARTROSTOP; ARTROFLEX; ANTIARTRITIC NATURAL; VARIXINAL; LIOTON gel; DIACORDIN; PENTOXIFILIN; ROWACHOL (gelule); ROWATINEX (gelule); ESSENTIAL FORTE; LIV 52 (capsule); COORDINAX; MOTILIUM...

V-as ramane profund recunoscatoare daca, dumneavoastra sau prietenii dvs ne-ati putea ajuta cu cate ceva. Dumnezeu sa va binecuvanteze! Pentru cei ce pot face donatii, o puteti face pe numele:
MIRELA GANEA

RAIFFEISEN BANK
Agentia Tomis Constanta
Str. Cismelei nr. 16


COD SWIFT RZBRROBU
Cont: 4611573 / USD
Cont: 4611566 / LEI

http://www.ajutama.bizhosting.com/

Mai intai sa spun ca trec printr-o experienta similara: ma deplasez intr-un scaun rulant in urma unui accident rutier - inamplat tot undeva langa Constanta, in urma cu aproape 15 ani... A trecut ceva vreme de atunci, perioada in care am parcurs diferite stari sufletesti, negarea la inceput, respingerea situatiei in care ma aflam... apoi am inceput sa traiesc cu speranta ca in scurta vreme voi merge din nou, astfel ca am inceput tratamente de recuperare. Ma si vedeam din nou pe picioare. E adevarat ca am reusit sa recuperez ceva, dupa vreo doi ani am inceput sa merg cu ajutorul unui cadru, dar numai in casa si pe distante scurte. Respingeam in continuare ideea de a folosi un scaun rulant, nu ieseam din casa decat sa merg la spital sau in vreo statiune pentru tratament recuperatoriu. Viata sociala lipsea aproape cu desavarsire. De la o vreme mi-am dat seama ca sperantele mele de a merge iar sunt visuri desarte... Si tocmai cand simteam ca o sa ma prabusec, a intervenit in viata mea o schimbare: contactul cu o fundatie, care se ocupa cu recuperarea activa si reintegrarea sociala a persoanelor cu handicap locomotor. Alaturi de alti tineri aflati in aceeasi situatie cu a mea, am vazut ca viata merita traita, si incă foarte frumosc, am participat impreuna cu ei la nenumarate activitati in Bucuresti, am fost in cateva tabere la mare (Neptun) si m-am intors acasa (la Piatra Neamt) cu dorinta de a incepe o viata noua. O dorinta devenita realitate. Despre care voi scrie, daca mai doresti, data viitoare.
Cu prietenie, Dan

Dan, bine ai venit printre noi !

Asteptam cu nerabdare noutati de la tine si speram sa te simti cit mai bine printre noi !

O alta poveste trista...