Intrucat nu cu mult timp in urma atrebuit sa fac apel la anumiti amici pentru a ma ajuta sa rezolv ceva am descoperit cu stupoare ca e foarte greu sa afli cate ceva din lumea interlopa daca nu ai sistemul PCR bine pus la punct. De fapt partea personala mi-a trezit interesul profesional si am inceput sa adun mai multe chestii legate de subiect. Asa am ajuns si la acest articol Lumea interlopa: clanuri, familii, mafii si sincer mi se pare mie sau doar presa sau o parte a ei mai reuseste sa faca public aceste fapte in rest pe mult laudatul europaFM doar osanale marelui conducator Adrian Nastase iar la TV ce sa vedem?
De fapt considerati TVurile ca reusesc sa se mentina la distantza de influentza politicului sau a mafiei?! Mai exista si radiouri independente?
Versiune completa:Exista presa independenta in Romania?
Mi se pare ca mai e un subiect pe tema asta. Ca sa raspund la intrebare, nu cred ca TV-urile pot sa stea la distantza de influenta politicului si implicit a mafiei, ba dimpotriva, televiziunile sint primele outlet-uri media care au renuntat la independenta pentru a putea supravietui (si prospera). Cu radiourile, situatia e putin mai roza, in sensul ca un radio independent poate supravietui, doar ca nu are un impact destul de puternic la public.
Mi-ar placea sa continuam discutzia asta, dar ma tem ca Nefertiti o sa inchida topicul in curind
Mi-ar placea sa continuam discutzia asta, dar ma tem ca Nefertiti o sa inchida topicul in curind
O noua dovada de putere sau nu? --> TVR, Antena 1 si PRO TV au refuzat spotul 'Nu da spaga'In schimb, sint promovate telefonul primului-ministru, ajutoarele pentru caldura ori salile de sport
TVR, PRO TV, Antena 1 au refuzat colaborarea cu Fundatia Concept, care initiase campania nationala “Nu da spaga”. Spotul primise acordul CNA, prin care se valideaza faptul ca reclama este de interes public, stabilindu-se ca va fi difuzata fara sa fie considerata publicitate. Cu toate acestea, televiziunile mari din Romania nu au difuzat spotul care ironiza obisnuinta de a da mita.
Faptul ca TVR a refuzat sa dea pe post clipul care incearca sa traga un semnal de alarma in legatura cu tot ceea ce inseamna coruptie i-a uimit pe reprezentantii societatii civile. Motivul invocat de TVR a fost acela ca “spatiile de difuzare ale posturilor Televiziunii Romane (sic!), limitate prin lege, sint extrem de incarcate”. In conditiile in care, in ultimele luni, spatiile rezervate reclamelor sociale s-au umplut cu spoturi care promoveaza programele guvernului, telefonul verde al primului-ministru, ajutoarele pentru caldura, lemnele pentru iarna si salile de sport inaugurate in pripa, nu este de mirare ca TVR se declara incapabila sa se implice in campania anticoruptie.
Un raspuns asemanator s-a primit si din partea celor de la Antena 1 sau PRO TV, care au invocat absenta spatiului. Cei de la PRO TV au afirmat ca vor renunta la toate campaniile sociale in perioada noiembrie-decembrie, motivind ca grila este oricum incarcata de publicitate in acea perioada a anului.
“Strategia nationala anticoruptie prevede explicit colaborarea autoritatilor competente cu societatea civila si semnaleaza necesitatea derularii unor campanii de informare si de educatie civica pe aceasta tema. Refuzul TVR de a difuza spotul merita semnalat ca practica negativa a institutiilor publice din Romania, in plan intern si international”, semnala, intr-un material difuzat presei, Oana Zabava, director executiv al Transparency International Romania.
Oana Mateescu, coordonatorul campaniei “Nu da spaga” din partea Fundatiei Concept, a declarat ca absenta clipului din programele marilor televiziuni afecteaza vizibilitatea campaniei, dar, “in afara faptului ca sintem dezamagiti ca spotul nu a fost difuzat de televiziunile mari, cred ca ii intelegem, pentru ca in ultima vreme a crescut considerabil numarul spoturilor sociale”.
Patru posturi de televiziune din Romania au acceptat sa difuzeze gratuit spotul campaniei “Nu da spaga”. TV K Lumea, MTV Romania, National Geographic Channel Romania si National TV s-au implicat in aceasta campanie sociala. Campania “Nu da spaga” a avut un buget de 200.000 de euro, cea mai mare parte a banilor fiind furnizati de Comisia Europeana.
Ralu Filip, presedintele CNA, a afirmat ieri ca toate campaniile sociale initiate de autoritatile publice pentru micul ecran vor fi oprite in perioada campaniei electorale.
Interesant nu?
TVR, PRO TV, Antena 1 au refuzat colaborarea cu Fundatia Concept, care initiase campania nationala “Nu da spaga”. Spotul primise acordul CNA, prin care se valideaza faptul ca reclama este de interes public, stabilindu-se ca va fi difuzata fara sa fie considerata publicitate. Cu toate acestea, televiziunile mari din Romania nu au difuzat spotul care ironiza obisnuinta de a da mita.
Faptul ca TVR a refuzat sa dea pe post clipul care incearca sa traga un semnal de alarma in legatura cu tot ceea ce inseamna coruptie i-a uimit pe reprezentantii societatii civile. Motivul invocat de TVR a fost acela ca “spatiile de difuzare ale posturilor Televiziunii Romane (sic!), limitate prin lege, sint extrem de incarcate”. In conditiile in care, in ultimele luni, spatiile rezervate reclamelor sociale s-au umplut cu spoturi care promoveaza programele guvernului, telefonul verde al primului-ministru, ajutoarele pentru caldura, lemnele pentru iarna si salile de sport inaugurate in pripa, nu este de mirare ca TVR se declara incapabila sa se implice in campania anticoruptie.
Un raspuns asemanator s-a primit si din partea celor de la Antena 1 sau PRO TV, care au invocat absenta spatiului. Cei de la PRO TV au afirmat ca vor renunta la toate campaniile sociale in perioada noiembrie-decembrie, motivind ca grila este oricum incarcata de publicitate in acea perioada a anului.
“Strategia nationala anticoruptie prevede explicit colaborarea autoritatilor competente cu societatea civila si semnaleaza necesitatea derularii unor campanii de informare si de educatie civica pe aceasta tema. Refuzul TVR de a difuza spotul merita semnalat ca practica negativa a institutiilor publice din Romania, in plan intern si international”, semnala, intr-un material difuzat presei, Oana Zabava, director executiv al Transparency International Romania.
Oana Mateescu, coordonatorul campaniei “Nu da spaga” din partea Fundatiei Concept, a declarat ca absenta clipului din programele marilor televiziuni afecteaza vizibilitatea campaniei, dar, “in afara faptului ca sintem dezamagiti ca spotul nu a fost difuzat de televiziunile mari, cred ca ii intelegem, pentru ca in ultima vreme a crescut considerabil numarul spoturilor sociale”.
Patru posturi de televiziune din Romania au acceptat sa difuzeze gratuit spotul campaniei “Nu da spaga”. TV K Lumea, MTV Romania, National Geographic Channel Romania si National TV s-au implicat in aceasta campanie sociala. Campania “Nu da spaga” a avut un buget de 200.000 de euro, cea mai mare parte a banilor fiind furnizati de Comisia Europeana.
Ralu Filip, presedintele CNA, a afirmat ieri ca toate campaniile sociale initiate de autoritatile publice pentru micul ecran vor fi oprite in perioada campaniei electorale.
Interesant nu?
Am schimbat titlul acestui topic, pentru a nu se supune cu unul deja existent si pentru ca, oricum, discutia are un alt sens decat cel pus de Aiwa in titlul sau. 
Dupa o scurta privire aruncata ziarelor se vede clar cine e sau nu independent!
Felicitari redectiilor care mai sint inca pe val cum se spune si rezizta eroic in fatza tavalugului politic!
Felicitari redectiilor care mai sint inca pe val cum se spune si rezizta eroic in fatza tavalugului politic!
apropo de presa!
dupa ce toata campania LIBERTATEA a muscat din Basescu si oamenii sai ....azi dimineatza dupa ora 8 si-a schimbat HOME pageul...dupa ce pinala ora aia ...Nastase era triunfator si titlul era URSUL a halit Iepurasul...dupa ora 8AM au schimbat repede registrul:))
dupa ce toata campania LIBERTATEA a muscat din Basescu si oamenii sai ....azi dimineatza dupa ora 8 si-a schimbat HOME pageul...dupa ce pinala ora aia ...Nastase era triunfator si titlul era URSUL a halit Iepurasul...dupa ora 8AM au schimbat repede registrul:))
Intrucat aici nu am posibilitatea sa atasez poze ca sa se vada...am reusit in alta parte 
asta e viatza tre sa te descurci !
Pina la ora 8 dim
Dupa ora 8 dimineatza
asta e viatza tre sa te descurci !Pina la ora 8 dim
Dupa ora 8 dimineatza
| QUOTE (AIWA @ 28 Oct 2004, 02:31 PM) |
| O noua dovada de putere sau nu? --> TVR, Antena 1 si PRO TV au refuzat spotul 'Nu da spaga'In schimb, sint promovate telefonul primului-ministru, ajutoarele pentru caldura ori salile de sport |
Antologica mi se pare si difuzarea in fiecare zi a clipului care ne anunta ca "incepand cu 15 noiembrie (parca) vom avea primii 100 de kilometri de autostrada la nivel ..."
Parca a trecut ceva timp din 15 noiembrie, nu ? Iar sambata si duminica inca se mai dadea clipul.
Doar-doar s-o alege ... Bombonel.
Ce vrei s-au agatat de orice susrsa de...imagine!
Clipul INCA mai ruleaza ieri cel putin inca era difuzat la Realitatea 
Dar de prost augur(cica e televiziune independenta ) mi se pare asta: http://www.computergames.ro/forum/attachme...achmentid=26071
Dar de prost augur(cica e televiziune independenta ) mi se pare asta: http://www.computergames.ro/forum/attachme...achmentid=26071
PRESA: Noua dezordine mondială
Ioana Lupea
Tirajele ziarelor din Uniunea Europeană au scăzut, în ultimii 8 ani, cu 7 milioane de exemplare. În Statele Unite trusturile media testează combinaţii noi de conţinut pentru a opri declinul cotidianelor, fenomen care a lovit în 2004 şi emisiunile de ştiri. Transformarea media într-un produs ca oricare altul şi alianţele dintre politic, afaceri şi presă sînt două dintre cauzele sistemice ale crizei.
Cifre brute: În 2003 vînzările „International Herald Tribune“ au scăzut cu 4,16% faţă de 2002, „Financial Times“ a pierdut 6,6% dintre cititori, în Germania ultimilor cinci ani tirajele s-au diminuat cu 7,7%, şi „cronica neagră“ poate continua cu Danemarca, Austria, Belgia, Marea Britanie, Japonia, Statele Unite. Între 2002 şi 2004, 2.000 de jurnalişti din presa scrisă americană au ajuns în stradă, iar 2005 a încept cu un val de restructurări: Reuters, BBC. S-au făcut cercetări, sondaje, au fost descoperite erori de sistem şi o cauză externă: noile tehnologii de comunicaţii.
Libertatea de exprimare în pericol
La începutul anilor 90 corporaţiile occidentale au descoperit o mină de aur: presa. Oamenii de afaceri care aveau deja în protofoliu un ziar sau un post TV au schimbat filozofia organizaţiilor media şi au dat managerului ceea ce era al jurnalistului. Iar cei cărora Departamentul „crime şi achiziţii“ le-a recomandat să-şi cumpere au plecat la shopping prin lume. „Liberation“ a fost vîndut bancherului Rotchild, „Figaro“ şi „L’ Express“ producătorului de armament Serge Dessault, mai aproape de noi, „Nepszabadsag“ şi „Evenimentul Zilei“, Ringier.
Ce vor corporaţiile de la presă: bani şi influenţă. Concentrarea media şi subordonarea informaţiei intereselor economice şi politice ale patronatelor au avut ca efecte, discutate astăzi cu îngrijorare la nivelul legiuitorilor din UE şi din Statele Unite, diminuarea pluralismului şi vicierea libertăţii de exprimare.
Managerul în locul jurnalistului
Pentru a obţine profit, corporaţiile au transformat presa în produs şi i-au aplicat aceeaşi reţetă de organizare ca fabricilor de bunuri de consum: restructurări, muncă pe rupte de la jurnaliştii rămaşi, mai puţin timp pentru documentarea articolelor, condiţionarea postului de cîştiguri. Şi decizia editorială a revenit managerului sau patronului. Directorul International Herlad Tribune, Walter Wells, a lansat un avertisment, publicat anul trecut în „El Mundo“: „Deseori, cei care trebuie să ia o decizie jurnalistică se întreabă dacă aceasta nu va afecta cotaţia la bursă a editorului. Directorii de ziare primesc constant directive în acest sens de la proprietari. Aceasta este un fapt cu totul nou în jurnalismul contemporan.“
Un cerc vicios
„Pe măsură ce calitatea şi cantitatea ştirilor a scăzut (ultima în favoarea publicităţii) tirajele şi audienţele s-au diminuat, la fel şi profitul“, constată un influent centru de cercetare din Statele Unite, Pew Research Center for People and Media, în raportul privind tendinţele media pentru 2005. După ce managerii au reformulat organizarea internă a presei pînă la procesul de decizie, marketingul a condus-o într-un cerc vicios. Pe baza analizelor de piaţă şi a succesului financiar al tabloidelor s-a stabilit că publicul este avid după ştiri optimiste, senzaţionale, personalizate. Aşa că media de informaţie a făcut compromisul şi i-a dat ceea ce părea că doreşte şi mai mult decît atît, cărţi, CD-uri colecţii de timbre, jocuri, chiar seturi de pahare, la pachet cu ştirile.
Rezultatul a fost scăderea credibilităţii mediilor de informare, dispreţuite pentru superficialitate şi lăcomie, constată raportul mai sus menţionat. Rămîne în picioare o întrebare: oferi publicului ceea ce vrea ori ceea ce crezi că are nevoie?
Politică+afaceri+media
„Alianţa între mediile politice şi de afaceri au produs un efect devastator asupra credibilităţii media şi demonstrează un îngrijorător deficit al democraţiei. Jurnalismul de reverenţă a devenit dominant, în detrimentul jurnalismului critic. Ne putem chiar întreba, la ora globalizării şi a megagrupurilor de presă, dacă nu cumva noţiunea de presă liberă este pe moarte“, scrie celebrul analist politic francez de stînga Ignacio Ramonet în ultimul număr din „Le Monde Diplomatique“.
El aduce ca argument impactul subiectului Irak asupra credibilităţii mediei americane. Transformată în organ de propagandă, presa scrisă şi audio-vizuală a înghiţit, fără să verfice, informaţiile Casei Albe privind arsenalul nuclear şi chimic al lui Saddam Hussein. Rezultatul a fost că mulţi americani au trecut virtual oceanul, în Europa. Editorul online al cotidianului britanic „The Guardian“ a confirmat într-o discuţie cu reprezentanţii ziarului „Cotidianul“ că accesările de la adrese din SUA au crescut în proporţie geometrică după începerea operaţiunilor în Irak.
Colaborarea între media, afaceri şi politică este mai îngrijorătoare în fostele ţări comuniste care au mai puţine instrumente legale şi profesionale pentru apărarea libertăţii presei. Fenomenul a fost semnalat în rapoartele Freedom House şi ale South East European Network for Media în toate ţările din fostul spaţiu de influenţă sovietic, inclusiv în România.
Jurnalismul românesc, în căutarea publicului
După o perioadă de baricade, presa românească a trecut la experimentarea reţetelor occidentale. Organizaţiile au fost aliniate în spatele managerilor, s-au făcut studii de piaţă, media s-a reformat. De remarcat ar fi renunţarea treptată la formula „quality newspapaper“, adică ziar sobru. Şi televiziunile şi-au adaptat formatul ştirilor la cerinţele pieţei: mai puţine informaţii ce ţin de politică şi de politici publice, mai multe ştiri de fapt divers.
Talk-show-urile s-au rărit şi au făcut loc emisiunilor de divertisment pentru mase. Măsurătorile au arătat însă că senzaţionalul în cadrul jurnalelor nu a adus, decît la început, audienţele aşteptate şi că telespectatorii au preferat ştirilor-divertisment emisiunile de profil. „Nu-mi vindeţi pere ca mere“, pare a striga publicul.
Cazul „Evenimentul Zilei“
Decizia Ringier privind „Evenimentul Zilei“ ilustrează exemplar „dictatura manageriatului“. Chiar dacă ziarul avea o un tiraj onorabil şi venituri din publicitate substanţiale, trustul Ringier a dorit cu preţul pierderii echipei de jurnalişti să-i schimbe formatul. Ringier nu ţinteşte probabil să facă din „Evenimentul Zilei“ un tabloid, ci ceea ce se numeşte un ziar mid-market, mai relaxat, mai picant, mai orientat către nevoi determinate ale cititorilor de presă. Spre zona „mid“ au migrat şi alte ziare, ca „Jurnalul Naţional“, care după o creştere spectaculoasă de tiraj cu un concept izbutit publicistisc, înregistrează un declin.
Evident că şi în România avem, la vedere sau nu, alianţe între afaceri, politică şi presă, exemplul la îndemînă fiind trustul de presă al lui Dan Voiculescu. S-a vorbit despre interese politice şi în cazurile Ringier şi Waz, ultimul proprietar al „României libere“ şi „Naţionalului“. Transformarea presei în produs şi interesele convergente ale proprietarilor de presă, oameni de afaceri cu mediul politic, a dus şi în România la eliminarea jurnalismului critic din peisajul media. Fapt ce nu poate fi decît în folosul puterii politice şi economice şi în detrimentul accesului cetăţenilor la informaţie. Este posibil deci, ca într-un viitor nu foarte îndepărtat şi presa românească să trăiască criza celei occidentale, dacă tot a pornit pe acelaşi drum.
Cine cîştigă: Internetul şi presa de nişă
Internetul este marele cîştigător al terenului pierdut de media tradiţională. Chiar dacă publicul nu este încă pregătit să o înlocuiască în totalitate cu Internetul, este demonstrat că mulţi consumatori de informaţ ie au intrat în reţea, pe site-urile ziarelor şi televiziunilor, care oferă ştiri în timp real, dar mai ales pe site-urile alternative. O explozie a înregistrat anul trecul „jurnalul virtual“ numitul blog care amestecă informaţia şi opinia, fapte verificate şi zvonuri, analize documentate şi pure speculaţii. „Cititorii preferă subiectivitatea asumată de bloggeri falsei obiectivităţi şi imparţialităţii ipocrite a presei. Iar conexiunea la galaxia Internet prin telefonul mobil accelerează viteza de transmitere a informaţiei. Informaţia a devenit şi mai mobilă şi mai nomadă.“, spune Ignacio Ramonet în „Le Monde Diplomatique“. Tehnologiile obligă presa tradiţională să caute o soluţie de compromis între strîngerea informaţiilor relevante după normele eticii jurnalistice şi diseminarea rapidă a acestora. Specialiştii cred că o soluţie ar fi presa de nişă, adresată unui cititor bine determinat cu nevoi şi aşteptări specifice, dar fără tiraje sau audienţe spectaculoase. Cum sînt la noi „Ziarul Financiar“ şi postul Realitatea TV.
http://www.cotidianul.ro/index.php?a=2285&shift=1
Ioana Lupea
Tirajele ziarelor din Uniunea Europeană au scăzut, în ultimii 8 ani, cu 7 milioane de exemplare. În Statele Unite trusturile media testează combinaţii noi de conţinut pentru a opri declinul cotidianelor, fenomen care a lovit în 2004 şi emisiunile de ştiri. Transformarea media într-un produs ca oricare altul şi alianţele dintre politic, afaceri şi presă sînt două dintre cauzele sistemice ale crizei.
Cifre brute: În 2003 vînzările „International Herald Tribune“ au scăzut cu 4,16% faţă de 2002, „Financial Times“ a pierdut 6,6% dintre cititori, în Germania ultimilor cinci ani tirajele s-au diminuat cu 7,7%, şi „cronica neagră“ poate continua cu Danemarca, Austria, Belgia, Marea Britanie, Japonia, Statele Unite. Între 2002 şi 2004, 2.000 de jurnalişti din presa scrisă americană au ajuns în stradă, iar 2005 a încept cu un val de restructurări: Reuters, BBC. S-au făcut cercetări, sondaje, au fost descoperite erori de sistem şi o cauză externă: noile tehnologii de comunicaţii.
Libertatea de exprimare în pericol
La începutul anilor 90 corporaţiile occidentale au descoperit o mină de aur: presa. Oamenii de afaceri care aveau deja în protofoliu un ziar sau un post TV au schimbat filozofia organizaţiilor media şi au dat managerului ceea ce era al jurnalistului. Iar cei cărora Departamentul „crime şi achiziţii“ le-a recomandat să-şi cumpere au plecat la shopping prin lume. „Liberation“ a fost vîndut bancherului Rotchild, „Figaro“ şi „L’ Express“ producătorului de armament Serge Dessault, mai aproape de noi, „Nepszabadsag“ şi „Evenimentul Zilei“, Ringier.
Ce vor corporaţiile de la presă: bani şi influenţă. Concentrarea media şi subordonarea informaţiei intereselor economice şi politice ale patronatelor au avut ca efecte, discutate astăzi cu îngrijorare la nivelul legiuitorilor din UE şi din Statele Unite, diminuarea pluralismului şi vicierea libertăţii de exprimare.
Managerul în locul jurnalistului
Pentru a obţine profit, corporaţiile au transformat presa în produs şi i-au aplicat aceeaşi reţetă de organizare ca fabricilor de bunuri de consum: restructurări, muncă pe rupte de la jurnaliştii rămaşi, mai puţin timp pentru documentarea articolelor, condiţionarea postului de cîştiguri. Şi decizia editorială a revenit managerului sau patronului. Directorul International Herlad Tribune, Walter Wells, a lansat un avertisment, publicat anul trecut în „El Mundo“: „Deseori, cei care trebuie să ia o decizie jurnalistică se întreabă dacă aceasta nu va afecta cotaţia la bursă a editorului. Directorii de ziare primesc constant directive în acest sens de la proprietari. Aceasta este un fapt cu totul nou în jurnalismul contemporan.“
Un cerc vicios
„Pe măsură ce calitatea şi cantitatea ştirilor a scăzut (ultima în favoarea publicităţii) tirajele şi audienţele s-au diminuat, la fel şi profitul“, constată un influent centru de cercetare din Statele Unite, Pew Research Center for People and Media, în raportul privind tendinţele media pentru 2005. După ce managerii au reformulat organizarea internă a presei pînă la procesul de decizie, marketingul a condus-o într-un cerc vicios. Pe baza analizelor de piaţă şi a succesului financiar al tabloidelor s-a stabilit că publicul este avid după ştiri optimiste, senzaţionale, personalizate. Aşa că media de informaţie a făcut compromisul şi i-a dat ceea ce părea că doreşte şi mai mult decît atît, cărţi, CD-uri colecţii de timbre, jocuri, chiar seturi de pahare, la pachet cu ştirile.
Rezultatul a fost scăderea credibilităţii mediilor de informare, dispreţuite pentru superficialitate şi lăcomie, constată raportul mai sus menţionat. Rămîne în picioare o întrebare: oferi publicului ceea ce vrea ori ceea ce crezi că are nevoie?
Politică+afaceri+media
„Alianţa între mediile politice şi de afaceri au produs un efect devastator asupra credibilităţii media şi demonstrează un îngrijorător deficit al democraţiei. Jurnalismul de reverenţă a devenit dominant, în detrimentul jurnalismului critic. Ne putem chiar întreba, la ora globalizării şi a megagrupurilor de presă, dacă nu cumva noţiunea de presă liberă este pe moarte“, scrie celebrul analist politic francez de stînga Ignacio Ramonet în ultimul număr din „Le Monde Diplomatique“.
El aduce ca argument impactul subiectului Irak asupra credibilităţii mediei americane. Transformată în organ de propagandă, presa scrisă şi audio-vizuală a înghiţit, fără să verfice, informaţiile Casei Albe privind arsenalul nuclear şi chimic al lui Saddam Hussein. Rezultatul a fost că mulţi americani au trecut virtual oceanul, în Europa. Editorul online al cotidianului britanic „The Guardian“ a confirmat într-o discuţie cu reprezentanţii ziarului „Cotidianul“ că accesările de la adrese din SUA au crescut în proporţie geometrică după începerea operaţiunilor în Irak.
Colaborarea între media, afaceri şi politică este mai îngrijorătoare în fostele ţări comuniste care au mai puţine instrumente legale şi profesionale pentru apărarea libertăţii presei. Fenomenul a fost semnalat în rapoartele Freedom House şi ale South East European Network for Media în toate ţările din fostul spaţiu de influenţă sovietic, inclusiv în România.
Jurnalismul românesc, în căutarea publicului
După o perioadă de baricade, presa românească a trecut la experimentarea reţetelor occidentale. Organizaţiile au fost aliniate în spatele managerilor, s-au făcut studii de piaţă, media s-a reformat. De remarcat ar fi renunţarea treptată la formula „quality newspapaper“, adică ziar sobru. Şi televiziunile şi-au adaptat formatul ştirilor la cerinţele pieţei: mai puţine informaţii ce ţin de politică şi de politici publice, mai multe ştiri de fapt divers.
Talk-show-urile s-au rărit şi au făcut loc emisiunilor de divertisment pentru mase. Măsurătorile au arătat însă că senzaţionalul în cadrul jurnalelor nu a adus, decît la început, audienţele aşteptate şi că telespectatorii au preferat ştirilor-divertisment emisiunile de profil. „Nu-mi vindeţi pere ca mere“, pare a striga publicul.
Cazul „Evenimentul Zilei“
Decizia Ringier privind „Evenimentul Zilei“ ilustrează exemplar „dictatura manageriatului“. Chiar dacă ziarul avea o un tiraj onorabil şi venituri din publicitate substanţiale, trustul Ringier a dorit cu preţul pierderii echipei de jurnalişti să-i schimbe formatul. Ringier nu ţinteşte probabil să facă din „Evenimentul Zilei“ un tabloid, ci ceea ce se numeşte un ziar mid-market, mai relaxat, mai picant, mai orientat către nevoi determinate ale cititorilor de presă. Spre zona „mid“ au migrat şi alte ziare, ca „Jurnalul Naţional“, care după o creştere spectaculoasă de tiraj cu un concept izbutit publicistisc, înregistrează un declin.
Evident că şi în România avem, la vedere sau nu, alianţe între afaceri, politică şi presă, exemplul la îndemînă fiind trustul de presă al lui Dan Voiculescu. S-a vorbit despre interese politice şi în cazurile Ringier şi Waz, ultimul proprietar al „României libere“ şi „Naţionalului“. Transformarea presei în produs şi interesele convergente ale proprietarilor de presă, oameni de afaceri cu mediul politic, a dus şi în România la eliminarea jurnalismului critic din peisajul media. Fapt ce nu poate fi decît în folosul puterii politice şi economice şi în detrimentul accesului cetăţenilor la informaţie. Este posibil deci, ca într-un viitor nu foarte îndepărtat şi presa românească să trăiască criza celei occidentale, dacă tot a pornit pe acelaşi drum.
Cine cîştigă: Internetul şi presa de nişă
Internetul este marele cîştigător al terenului pierdut de media tradiţională. Chiar dacă publicul nu este încă pregătit să o înlocuiască în totalitate cu Internetul, este demonstrat că mulţi consumatori de informaţ ie au intrat în reţea, pe site-urile ziarelor şi televiziunilor, care oferă ştiri în timp real, dar mai ales pe site-urile alternative. O explozie a înregistrat anul trecul „jurnalul virtual“ numitul blog care amestecă informaţia şi opinia, fapte verificate şi zvonuri, analize documentate şi pure speculaţii. „Cititorii preferă subiectivitatea asumată de bloggeri falsei obiectivităţi şi imparţialităţii ipocrite a presei. Iar conexiunea la galaxia Internet prin telefonul mobil accelerează viteza de transmitere a informaţiei. Informaţia a devenit şi mai mobilă şi mai nomadă.“, spune Ignacio Ramonet în „Le Monde Diplomatique“. Tehnologiile obligă presa tradiţională să caute o soluţie de compromis între strîngerea informaţiilor relevante după normele eticii jurnalistice şi diseminarea rapidă a acestora. Specialiştii cred că o soluţie ar fi presa de nişă, adresată unui cititor bine determinat cu nevoi şi aşteptări specifice, dar fără tiraje sau audienţe spectaculoase. Cum sînt la noi „Ziarul Financiar“ şi postul Realitatea TV.
http://www.cotidianul.ro/index.php?a=2285&shift=1
Apropos de titlul topicului. A explicat cineva pina acuma ce se intelege prin presa " independenta" 
Exista un Cod Deontologic al ziaristului sau o Lege a Presei? Ca din cate stiu eu, legea presei ce era in vigoare acum cativa ani data din 19 ianuarie 1973 si o tot tragea cu Republica Socialista Romania. din ea au mai ramas doar 4 articole neabrogate, cele ce reglementeaza dreptul la replica, pt fiecare zi de intarziere in publicarea dreptului la replica percepandu-se o amenda cuprinsa intre 200-1000 de lei. 
Exista vreo lege noua? Ii intreb pe cei ce lucreaza in presa sau sunt studenti la jurnalistica. (o meserie cu mare potential de somaj pe viitor)
Exista vreo lege noua? Ii intreb pe cei ce lucreaza in presa sau sunt studenti la jurnalistica. (o meserie cu mare potential de somaj pe viitor
)
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.