Cafeaua constituie astazi impreuna cu nicotina cele mai cunoscute si raspandite psihostimulente dintre acelea considerate minore.Din boabele de cafea se obtine prin extractie chimica un alkaloid numit cofeina sau cafeina.Se mai gaseste si in ceai, cacao,nuca de cola si menta.O ceasca de cafea poate contine pana la 0,3g cofeina , jumatate din cantitate in ceai si in coca-cola si pepsi o treime.
Care sunt efectele cafelei de dimineata?

Efectul produs de doze slabe sau moderate este cautata pentru cresterea productivitatii pe plan intelectual si in prevenirea modificarilor produse de oboseala musculara,de lipsa de somn (efect antinarcotic)sau indispozitie(plictiseala).Acest efect dureaza in medie cam 6-8 ore.

CAFEAUA
Substanta de origine vegetala, cafeina se gaseste intre 50 si 150 mg la o ceasca (6-10cl). Daca este consumata in cantitati rezonabile, este un euforizant (tonic cardiac, stimulant al sistemului nervos).
Prezenti intr-o proportie mai mica, taninii din cafea sunt diferiti de cei ai ceaiului. Au un rol antioxidant, dar nu previn maladiile cardiovasculare. Cafeina are un efect usor antalgic (impotriva durerii) si este la fel de eficace ca paracetamolul. Se recomanda a se consuma in cazul durerilor de cap.
Efectele secundare ale cafelei sunt legate de excesul de cafeina: intestin iritat, palpitatii, insomnie. Este indicat sa consumati doua cesti de cafea pe zi, dupa fiecare masa principala, pentru a facilita digestia, dar nu mai mult de patru.

CEAIUL
In cantitate moderata, ceaiul contine, de asemenea, cafeina numita "teina" (intre 35-80 mg la o ceasca). Efectele teinei sunt in parte anihilate de taninii prezenti in ceai. Si ceaiul are un rol stimulativ, dar pentru aceasta trebuie consumat in cantitatii mult mai mari.
Pentru actiune preventiva, consumati ceai.
Continute in tanini, flavonoidele sunt substante antioxidante care previn imbatrinirea si joaca un rol important in prevenirea maladiilor cardiovasculare. Ceaiul verde contine o cantitate mai mare de flavonoide decit ceaiul negru. Daca ceaiul este infuzat un timp mai indelungat, se elibereaza mai multi tanini in apa, blocind astfel teina.
Efecte secundare, la egalitate.
Absorbiti in cantitati foarte mari, taninii blocheaza absortia fierului de catre organism, ducind la anemie. De asemenea, apar pete pe dinti. Efectele unui exces de teina sunt aceleasi cu ale cafelei. Nu consumati mai mult de un litru de ceai pe zi.Iar ceaiul negru mai prezinta un avantaj :contine si fluor!

Si frunzele de ceai si boabele de cafea contin cofeina, si desi in frunzele de ceai uscate proportia de cofeina este mai mare , este mai putin extrasa astfel incat cafeaua contina mai multa cafeina.Teina din ceai este teofilina cu structura asemanatoare cofeinei.

Flavonoidele, dupa cum le spune numele sunt pigmenti galbeni si nu sunt continuti in tanini sau taninuri, cum e corect.

Principala actiune a flavonoidelor, mai precis flavonozidelor este aceea de factor P, protector capilar, mai putin ca antioxidanti.
Proantocianii continuti in samburii de struguri sunt antioxidanti mai puternici.Pe asta se bazeaza paradoxul francez.

Tipuri de cafea

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype.

Cafeaua Arabica

Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verzuie - albastruie.
Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura constanta de aprox. 20°C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.
Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata.

Cafeaua Robusta

Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia.
Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori.
Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu - galbuie.
Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila.

Cafeaua Liberica

Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25°C.
Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.

Cafeaua Maragogype

Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.

Istoria cafelei

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani.
In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime.

Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.
Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.

Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.
Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a castigat o reputatie mistica, invaluita in mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.

O istorie apocrifa datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de comportamentul lor, Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta.

Cealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta acestei bauturi.

Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa.



Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India.

Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa.

Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caffé" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant".

Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.

Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.
Portal de turism 100 % - agentii de turism , hoteluri, oferte agentii turism www.trafic.ro - clasamente si statistici pentru site-urile romanesti

Problema consumului de cafea nu trebuie supradimensionata ci trebuie avut in vedere doar excesul sau asa-zisa "dependenta" de cafea, respectiv de cofeina sau cafeina (ambele denumiri sunt corecte).
Ca si celelalte componente ale grupei nooanalepticelor , cofeina se caracterizeaza prin efectul de crestere a motricitatii si a activitatii generale, fara a ajunge la faza de incoordonare,efectul de antagonizare al hipnoticelor si absenta oricarui efect pe sistemul vegetativ.
Specificul cafelei , care din dpdv chimic este o trimetilxantina este efectul preponderent asupra SNC.Mecanismul de actiune este direct , la nivel cortical, la aceasta adaugandu-se o inhibitie a sistemului talamic de relaxare.Cortexul senzorial este primul si cel mai intens stimulat ,marirea dozei determina extinderea actiunii la medulla oblongata si la maduva.Se considera ca are o actiune antagonista unui neuromediator adenozina, iar la doze mari are loc inhibitia fosfodiesterazei ,enzima responsabila de inactivarea AMP ciclic.
La nivel respirator are actiune eupneizanta , stimuleaza centrul respirator si creste frecventa respiratiilor .Stimuleaza toate functiile inimii si creste debitul cardiac dar produce vasoconstrictia coronarelor.Dupa consumul unei cesti de cafea se pot inregistra palpitatii si usoare dureri anginoase dar de multe ori nu au semnificatie clinica.Creste secretia clorhidro-peptica , poate produce ulcer sau poate reactiva un ulcer.
Cafeina , alaturi de alte substante , precum aspirina, paracetamol,barbiturice , se intalneste in formula medicamentelor cu actiune antinevralgica, de mare succes, deoarece creste rezistenta vasculara si scade presiunea LCR,efect deosebit de util in cefaleea post rahianestezie, mai ales in asociatie cu ergotamina.

Cafeismul este o stare de intoxicatie provocata prin introducerea in organism a diferitelor substante care contin cafeina(cofeina)cim ar fi :cafeaua, ceaiul,racoritoare precum coca-cola si pepsi,cacao, ciocolata,unele medicamente antialgice.
Aceasta stare de intoxicatie este de tip acut sau cronic.
Cafeismul acut sau adevarata betie cu cafea,se prodice in situatia depasirii dozei uzuale 250mg cafeina/zi si depinde de sensibilitatea specifica afiecarui individ.Se manifesta prin neliniste,stare de excitatie cu scaderea fixarii atentiei,usoara fuga de idei,insomnie,cresterea diurezei,palpitatii,tulburari vertiginoase si midriaza (dilatatea pupilelor).
Depasirea cantitatii de 1g% pe zi face posibila instalalrea convulsiilor si a insuficientei respiratorii.

Da, este o exprimare gresita.
Trebuia sa spun ca intoxiactia acuta se produce in situatia depasirii dozelor uzuale si se apreciaza la 250 mg cafeina/zi.

Tuturor ne place sa bem in fiecare zi cate o ceasca de cafea sau de ceai, dar se pare ca acestea nu ne plac pe noi tot atat de mult. Daca bem mai mult de o ceasca pe zi, riscam sa fim nervosi, anxiosi, ne doare capul sau suntem deshidratati, iar, uneori, un consum ridicat de cofeina ne poate face sa fim prost dispusi si sa clacam.

Orice medic nutritionist va va atentiona cu privire la consumul de cofeina si nu numai pentru faptul ca aceasta impiedica absorbtia mineralelor de catre organism, cum ar fi fierul, ci si pentru ca astfel se accelereaza ritmul in care calciul este pierdut de catre articulatii si sistemul osos.

Si pentru ca nu vrem sa luam numai partile rele ale cafeinei, vom aminti si beneficiile pe care aceasta le aduce organismului nostru. Intr-adevar, cafeaua si ceaiul isi au si ele rolul lor. Poate cel mai important este faptul ca antioxidantii continuti de acestea ne apara de bolile de inima, amana semnele imbatranirii si ne ajuta sa ne refacem mai repede in urma racelilor sau infectiilor.

Chiar si produsele decofeinizate sunt bogate in continutul de antioxidanti, dar incercati sa cumparati acele produse care au fost decofeinizate prin metoda apei (daca eticheta nu ofera nici un indiciu in acest sens, probabil produsul a fost expus unei metode chimice nesanatoase). In timp ce anumite persoane spun ca o ceasca de cafea sau de ceai bauta dimineata ii ajuta sa-si inceapa ziua cu o stare buna si chiar le inlatura problemele legate de constipatie, altele spun ca aceasta le agraveaza iritatiile sistemului digestiv. Unele studii au sugerat chiar faptul ca acest continut de cofeina din cafea sau din ceai poate suprima simptomele bolii Alzheimer.

O ceasca de cafea espresso este un bun compromis pentru oricine. Si asta pentru ca nu contine atat de multa cofeina precum cafeaua la filtru sau la ibric. Ne fereste de starile de nervozitate si totusi ne stimuleaza si ne imbunatateste puterea de concentrare. Cafeaua espresso are un continut scazut de cofeina deoarece aburul trece atat de repede prin praful de cafea, incat cofeina nu are timp sa se depoziteze in ceasca. Cafeaua instant (care este fabricata din infuzii uscate de cafea care au fost solidificate) contine, de asemenea, mult mai putina cofeina decat cea obisnuita, dar si aceasta isi are si ea partea ei proasta, din cauza gustului inferior al acesteia.

Continutul de cofeina al diferitelor bauturi si alimente

- cafea la ibric (o ceasca): 60 - 120 mg
- espresso dublu (50g): 45 - 100 mg
- cafea instant (o ceasca): 70 mg
- cafea decofeinizata (o ceasca): 1 - 5 mg
- ceai (o ceasca): 40 mg
- ceai verde (o ceasca): 40 mg
- cola (350g): 38 - 45 mg
- ciocolata calda (o ceasca): 4 mg
- ciocolata neagra (25g): 20 mg
- ciocolata cu lapte (25g): 6 mg.

Valorile sunt aproximative, in special cele referitoare la varietatile de cafea. (Eva.ro)

Culinar.ro iti propune cateva retete speciale care iti vor incanta simturile. Se recomanda a se servi cu zambetul pe buze!

Cafea acidulata
Intr-o cana de suc acidulat cu caramel (de genul coca-cola, pepsi), adaugati 3 lingurite de cafea instant si 2 lingurite de zahar. Serviti cu 3-4 cuburi de gheata!

Cafea Bahamas
Amestecati 60 ml lichior de portocale cu 1 lingurita de zahar, 250 ml cafea filtru fierbinte si 3 lingurite esenta de vanilie. Deasupra adaugati frisca si ciocolata rasa, bautura servindu-se fara a se amesteca.

Cafea ‘provocare’
Intr-un pahar mare, inalt adaugati praf de ciocolata calda, de vanilie si 4 lingurite de cafea instant; adaugati apa fiarta cat sa acopere ingredientele si amestecati pana obtineti o pasta omogena. Se toarna apoi 1/3 cana lapte si o lingura de inghetata de ciocolata. Se serveste calduta.

Cafea orientala
Fierbeti apa in 2/3 ibric si adaugat zahar dupa gust. Cafeaua macinata fin se adauga in timp ce fierbe apa. Folositi aproximativ 5 grame cafea prajita, in cescute de 50 ml. Cand cafeaua este gata, se toarna in cesti mici si se asteapta sa se depuna zatul.

Nefe, esti tare buna de reclama. Gata, m-ai convins, de maine o sa beau mai mult nes (decofeinizat) cu lapte.

Edit: adica o sa beau zilnic.

Am citat sursa, mai mult nu stiu.

am auzit ca cafeaua are efecte afrodisiace

Cine te-a mintit?

niste oPsedati...
si mai ziceau ca si taurina din red-bull are efecte pozitive... si ca in situatia mea nu ar trebui sa beau

asta cu taurina pare credibila, aia cu cofeina e discutabila

Io bag cofea destula in mine si... nimic . Deci, e clar, te-au mintit!

zau? si ce anume ai vrea sa se scoale pe tine?
macar muschii asa un pic nu ... se ...?

Hmm... well... nu intru in detalii, ca se supara mihaitza .

m-am lamurit... suferi de cafeism si nu recunosti

M-am uitat la simptomele spuse de acti la cafeism si mi-a placut una: usoara fuga de idei!!

usoara de la caz la caz... depinde cit de sculati sunt muschii

Ahaaaa! Deci si tu!

habar n-ai cita cafea bag in mine...

Si muschii ce zic?

sti cum stau toti?
partea proasta ca dupa o vreme de stat sculati dau in nervi nervosi

Pai da, ca si rabdarea lor e limitata .

Deci...mai rarut cafelutzele,da?

iote ce inteleg eu prin baut cafea

Pai de aceea ai probleme cu nervii nervosi si cu muschii...Tu nu vrei sa te cicalesc???Poate le mai raresti,sau nu le mai injectezi direct in vena!

da unde sa le injectez? cred ca mi-ar prinde bien o injectie multipunct

In ultimul timp obisnuiesc sa beau un 3-in-1 pe zi la care mai adaug o lingurita de ness si jumatate de lingurita de zahar. Cafea nu beau decat o jumatate de cescuta sambata si duminica (e un fel de traditie la mine in familie cafeaua de sambata si de duminica). Ceai beau din cand in cand, in ultimul timp in topul preferintelor urcand cel negru (la o ceasca adaug si o cututa cu lapte condensat )

Eu nu ma inteleg foarte bine cu cafeaua decat in sesiune cand devenim cele mai bune prietene Si-atunci bag in mine pana-mi da sangele pe nas Just kidding.. Oricum, anul asta in perioada examenelor beam cate un castron de cafea neindulcita si doi litrii de Pepsi pe noapte Acum, de cand am intrat in vacanta, am trecut pe IceFrappe de la La festa cu multa gheata si cate un linguroi de inghetata de vanilie. Se pune?

Sere, LaFesta? La firma asta cantitatea de cofeina tinde lejer la zero Nu cred ca se pune la socoteala

Eu am cam exagerat cu cafeaua in ultima vreme. Beau una dimineata, acasa, iar la lucru inca 2 sau 3, depinde de zi. Daca reusesc, mai strecor si cate un cappuccino printre ele . Iar seara, inevitabil, ma apuca pofta de cafea. Cele de peste zi le mai beau cu lapte, aia de dimineata nu prea, ca ii strica aroma. Partea proasta e ca la lucru trebuie sa beau o porcarie de Nescafe de la automat si nu imi place. Dar sunt prea comoda sa imi duc facuta de acasa.

Uite,eu care va fac morala sunt mare amatoare de cafea!Cea mai buna e aia de la 6,30,in zori,cand in casa e liniste si-mi fac proiectul zilei ce-a venit...Rar de tot mai intercalez una mica pe la 10,cand am cu cine s-o discut...mai mereu am!

Daca o cafea si-ar face efectul asupra mea, atunci as renunta la cele 10 cafe pe care le mai beau cand sunt la lucru si care chiar sunt ca apa. ca are efect laxativ, asta e altceva. Nu am reusit sa inteleg oamenii care tremura de la o cafa . desi in mod normal eu nu beau asa ceva, am pretentia ca macar atunci cand beau sa nu-mi pice ochii-n gura.

Este foarte importanta calitatea cafelei si modul de preparare.Nimic nu se compara cu o cafea turceasca facuta pe nisip.

Eu beau cafea in fiecare dimineata si cel mai mult imi place cafea cu lapte si Irish Coffe Calitatea cafelei este foarte importanta. Eu am anumite tipuri de cafea care mi se par bune. Dar cred ca fiecare iubitor al cafelei are anumite preferinte.

Eu, de exemplu, nu sufar Jacobs rosu. E de ajuns sa ii simt mirosul si ma enerveaza.

Nu-mi place nici un fel de cafea. Nici macar ciocolata cu cafea nu o pot manca.

Niciodata nu ti-a placut?

mie-mi place illy...sub forma de capuccino ,facut la espressor ...bineinteles.