Salutare prieteni,

Demult nu am mai dat pe-aici dar acum nevoia ma impinge.

As dori de la bun inceput sa va spun ca problema mea e serioasa si nu accept datu cu parerea, mistourile si comentariile rautacioase. Sunt si asa suparat, nu am chef de primit bobarnace de la alti destepti.

Sa incepem:

Am 27 de ani si de 2 ani jumate sunt casatorit cu cea mai frumoasa si scumpa femeie pe care mi-a dat-o Dumnezeu in cale. Am inceput de jos si incet incet ne-am vazut la casa noastra, cu toate acareturile luate cu sacrificii si stres. Anul trecut in 2005 ne-am luat si o masina cu ajutorul unui prieten din afara, iar in toamna am aflat ca in august 2006 voi fi si tatic.
Ati putea spune ca toate sunt foarte bune si ca sunt altii care o duc mai rau. Posibil.
Chiar daca sunt toate bune si frumoase: am o sotie frumoasa, casa, job bun, masina, absolut tot ce-mi trebuie, am o problema de cuplu: nu ma inteleg bine cu sotia. De ce?
Nici nu stiu cum sa incep. Cu inceputul, evident: uneori (in ultima vreme, tot mai des) eu si sotia mea avem idei diferite despre: petrecerea timpului liber, diverse achizitii, chestii majore sau minore, de la care ne ceratm urat. Ce inseamna ca ne certam urat? Eu vin cu propunerea " hai sa mergem in oras sa ne plimba ca m-am saturat de stat in casa" ea nu vrea, iar daca da dumnezeu si eu insist, iese cu scandal. Ea pune bot, nu mai vorbeste cu mine si eu ma resemnez si incerc sa o imbunez. Chiar si in pat avem divergente si de multe ori am dat naibi partida de sex pt ca inainte avea gria sa ma enerveze cu diferite comentarii (legate de lipsa chefului ei) legate de cele mai puerile motive ce pot aparea in pat. Daca doamne fereste ea nu are chef de harjoneala (si eu ard de dorinta) ajungem sa facem sex ca doua bucati de scandura. Orice as face contra vointei sale (se intampal foarte des ca ea sa nu fie deacord cu mine si totusi cu chiu cu vai reusesc sa o conving) face in asa fel incat sa-mi para rau ca am facut acel ceva (chiar daca e mersul la piata, sau sexul de dimineata).
Concluzia: este EXTREM de incapatanata si daca fac ceva peste vointa ei, sau incerc sa o conving, nu mai vorbeste cu mine. Pe mine ma dispera atitudinea asta, pt ca e lipsa de comunicare in cuplu (din partea ei se inchid toate canalele de comunciare) si lipsa de maturitate in rezolvarea problemelor. Eu sunt adeptul discutiei, si prefer sa discut anumite chestiuni ce o deranjeaza la mine, dar ea prefera sa ma ignore in loc sa discute civilizat.

Am ajuns sa-mi pun problema unui divort pentru ca nu mai rezist in felul acesta.

RECUNOSC, ma iubeste, uneoi (cand are chef) e dragalasa si tandra, nu e fitoasa, nu flirteaza cu altii (asa cum fac altele.. .fie si de fun), e gospodina, e econoama, II DATOREZ FELUL MEU DE A FI ACUM, ii datorez multe, pt ca ea m-a facut sa fiu alt om si m-a sustinut, dar problema asta de care va zic ma dispera efectiv. faptul ca-i groaznic de incapatanata si trateaza conflicetele de cuplu prin tacere (ceea ce mi se pare foarte pueril)

Sincer nu stiu ce sa fac. Din cauza ei nici macar in noaptea de revelion nu am iesit din casa pt ca ea nu avea chef. Sunt disperat efectiv

dati-mi un sfat (AVIZAT) pt ca acusi mi se naste copilul si daca eu si sotia mea nu ne intelegem, cum vom fi in stare sa crestem impreuna un copil....

Multumesc si reamintesc faptul ca DOAR cei care sunt in masura sa ma ajute, sa o faca. Mistourile, comentariile rautacioase si altele le voi reclama moderatorului. Sunt si asa amarat, nu am chef de prostii...

Nu stiu cat am fost de coerent in exprimare, dar mai am un pic si bocesc ca o baba...

Ionutz vezi ca la gravide functioneaza alte legi... io zic ca daca ea te-a sustinut pe tine cindva sa faci si tu acelasi lucru pentru ea acum O sa vezi c-o sa fie bine dupa ce hormonii o sa i se mai cuminteasca. Eu vad cind am pms cum ma schimb - ma transform in drac impielitat. Si asta fara sa vreau! Si atunci ma gindesc sa ma tina pms-ul 9 luni... vai de noi ... dar de aia sinteti impreuna ca sa treceti prin toate, si alea bune si alea rele

Ma, ori iti asumi situatia si mergi mai departe, ori ii puneti capat. Asta e. De schimbat, nu o vei schimba TU, ci poate se va schimba ea. Dar nu-i cere sa o faca pt tine. N-ai face decat sa-i dai un motiv in plus pentru a-ti face reprosuri cu prima ocazie cand nu o sa mearga ceva.

ai dreptate...

ionutz, am ai eu o intrebare...de o mie de puncte: tu nu ai vazut-o de la inceput cum e? te-a lovit asa dintr-o data felul ei de a fi, sau faptul ca e bebe la cuptor te-a facut sa iti ridici niste probleme? pacat. nu copilul care vine trebuia sa iti deschida tie ochii despre una si alta.
ori v-ati grabit si v-ati casatorit fara sa va cunoasteti, orbiti de dragoste bla bla, ori nu ai luat serios in calcul acele divergente. faptul ca voi aveti idei diferite despre chhestii "bananiere" gen petrecerea timpului liber...asta indica (destul de limpede) ca sunteti personalitati diferite iar din cate stiu eu din viata reala, extremele nu se atrag.

in timp aceste certuri pot duce la chestii mult mai grave, care scindeaza cuplul....tocmai cand bebe creste si incepe sa vada familia ducandu-se pe apa sambetei.
G.

stiam ca voi fi intrebat asta. Ideea e ca are alte calitati care atunci au acoperit defectul ei privind incapatanarea. Acum ca relatia noastra devine pe zi ce trece tot mai profunda si ca responsabilitatile noastre vor fi si mai mari, incep sa ma intreb daca mica ei problema nu e de fapt una majora.

recunosc: am si eu o caruta de defecte. Nu sunt permanente si stiu sa ascult si sa las de la mine...

Ionutz io as face ca ea. Cum procedeaza ea exact asa as proceda si eu. Sa se vada in oglinda. Sa vada cum e viata cu ea insasi...
Noaaa dar gata ma opresc ca nu-s eu cea mai in masura sa dau sfaturi in materie de cuplu. Barbatul meu si acuma zice ca s-o insurat cu mine pentru ca a fost beat...

ionutz, situatia va cere din parta amandurora maxim de responsabilitate...un copil nu e un catzel de care te plictisesti si il dai. si chiar daca copilul nu era....situatia tot nu putea sa mai continue asa. e enervant sa stai cu cineva cu care sa ai frecusuri dese la cap. dupa o zi grea de munca, vii acasa la o vorba buna + intelegere, nu la scandal pe maruntisuri.
vorbiti fratilor....eu sunt adepta vorbitului pana ma doare gura. daca nu discutati, nu o sa ajungeti la un numitor comun.

nu e vorba ca tu ai defecte sau nu. sau ea. oricine are. ideea generala e ca atunci cand tragi linia sa dea cu plus. bafta multa.
G.

ps: m-am luat cu vorba si am uitat ce era mai important....felicitari pentru bebe. sa fie intr-un ceas bun, sa fie sanatos si frumos....

seamana a sarbatori ratate, probabil acesta este motivul recent. dar nu-i nimic, doar stii ca in fiecare an oamenii se intorc din concediu la slujbe mai obositi decat erau inainte...s-au distrat, deh.
parerea mea este ca minti de la cap la coada, dar...cine sunt eu sa-mi dau cu parerea. n-am nici un argument, probabil o caut anume si vreau sa le ofer astora un motiv sa ma dea afara, vorba aia, oameni gentili, trebuie motivati inainte.
nu-i nimic, uite asa furia se muta pe individul care-si permite sa faca mistouri, de familie.
vezi ca tu vezi in ea o fiinta tare si pusa sa te chinuie....ce mai, probabil nu stii de cate ori plange pe zi, doar nu stai acasa.
ti-as da eu niste sfaturi, dar nu esti in stare si n-ai abilitatea sa le pui in practica, asa ca ai spus foarte bine, trebuie sa cauti profesionisti, nu oameni care au boala asemanatoare cu a ta. vezi ca e unu pe forum, SORIN, l-am vazut la subforum psihologie, la subiectul "cat de periculosi sunt schizofrenicii". habar nu are la subiectul respectiv, dar probabil este psiholog ca ii uraste prea tare pe psihiatrici si cred ca este exact ce iti trebuie, daca el nu se pricepe probabil stie destui din meseria lui sa te trimita. nu pierde timpul, adica banii, cu amatori.

Ionutz69, cat o iubesti pentru cum arata si cat pentru ceea ce este?

E greu sa dai sfaturi.
Incearca si metoda asta : inchide-te in tine insuti, creaza-ti o armura in jurul tau si asteapta ca ea sa observe, sa reactioneze. Nu mai comunica cu ea, nu-i mai pune intrebari, nu mai incerca sa o imbunezi, raspunde monosilabic sau foarte la obiect la tot ce te intreaba. Poate ca isi va da seama, totusi, ca te raneste prin felul ei de-a fi. De fapt, asta ar fi si raspunsul tau la intrebarea "Ce ai, ai patit ceva ?" Ce-ti propun eu este nu numai o metoda de auto-protectie, ci si una prin care o ii poti atrage atentia asupra crizei prin care treci. Alta metoda ar fi neindicata, avand in vedere ca este insarcinata. In aceasta perioada, trupul femeii trece prin transformari profunde si definitive, este destul de greu s-o judeci prea aspru.
Succes.

Omule, ai intrat intr-un cerc urat...
Cum e spusa povestea, si cum pareti a fi voi amandoi, probabil ca relatia voastra se va termina...si probabil ca asta ar fi cel mai bine pentru tine.
Ea insa va tine minte toate aceste "scandaluri" pe care i le faci acum si ti le va reprosa mai tarziu, de preferinta cu rudele de fata sau macar cu cei mai buni prieteni..., si intr-un acces (hormonal de exemplu...) i le va spune si copilului (ceea ce e o tampenie, dar asta e...). Asa fac unele femei in asa situatie...asta e descrisa aproape identic si de M. Preda in Cel mai iubit... si de S. Freud in vreo 4-5 locuri, se cheama ca profita de faptul ca sunt insarcinate (asa e scurt). Probabil ca pasul doi dupa nasterea copilului , va fi sa-si mute integral afectiunea catre copil, iar tu vei ramane...tatal de reprezentativitate.
As prefera sa nu am dreptate in ce ti-am spus mai sus...

Daca tu esti, sau poti, fi o fire mai maleabila/linistita/dispusa la a trece peste multe pentru a pastra o relatie frumoasa in fond (nu pari a fi asa..) si poti invata cu adevarat toleranta, (sau nepasarea)- eh, atunci puteti continua chiar intr-un mod armonios relatia voastra. Daca insa dupa nastere se va comporta ca mai sus, probabil ca "te va incaltza"- e o vorba populara - dar daca vei fi fiind tolerant sau nepasator, asta nu te va deranja.

Alegerea e a ta.

PS. Nu sunt de specialitate , nici sfatuitor. Ai de dat o bere daca alegi paragraful unu, dau eu una daca il alegi pe al doilea.

Am citit cu atentie relatarile tale si am ajuns la concluzia ca ai o nevasta pe cinste...dar o asemenea femeie trebuie si respectata nu numai iubita. Gindeste-te prin ce trece ea acum... daca ai fi in situiatia ei?Si barbatii trbuie sa se mai sacrifice in asemenea situatii si daca o vei face fii sigur ca-ti va fi recunoscatoarte cindva...Nu face greseala sa pui capat relatiei tale tocmai acum chiar daca e o situatie de criza, mai uita putin de tine si gindeste-te mai ales la puiul de om care vine...pentru sotia ta acum e firesc sa se gindeasca numai la el, incearca sa o intelegi si mai ales da-i foarte multa importanta si dragoste...de asta are ea acum nevoie! In aceasta situatie centrul atentiei trebuie sa fie cel care va veni, asa ca fii alaturi de sotia ta si daca trebuie fa chiar compromisuri si sacrifiii si rasplata nu va intirzia sa vina!

Ionut,
Cred ca e bine sa intrebi si pe altii, apoi decizia o vei lua, bineinteles, tu.
Eu iti dau un link pentru un slide show, daca vrei sa il vezi.
Este vorba tocmai de ameliorarea relatiilor cu ceilalti, in cazul tau cu sotia.
Poate poti trage ceva bun de acolo.
Pe privat te voi mai contacta cu unele ganduri ale mele despre problema.
My Webpage

A aparut acum o carte, se cheama aprox: Ghid de cum sa nu te doara capul pentru tinerii casatoriti.
Citito amandoi...

Exact asta am vrut sa spun si eu despre materialul recomandat de Eugen Danescu : sa-l citeasca atat Ionut69, cat si sotia lui. Sa faca in asa fel incat sa-i fie accesibil si sotiei, asa, ca din intamplare. Ar trebui sa-i dea de gandit tinerei viitoare mamici.

@Ionutz69
O sugestie.....
Incearca sa schimbi centrul atentiei tale de la ea la tine (ce vrei tu, ce simti, ce iti place ce nu iti place, de ce te irita anumite chestii etc). Fa si tu o "munca de constientizare" in ce te priveste EXCLUSIV pe tine.
Ai spus ca ii datorezi felul tau de a fi, ca te'a ajutat foarte mult, ca te iubeste....Foarte frumos, si tu unde ai fost/ esti in aceasta treaba? Daca ai considerat'o pe sotia ta "responsabila" pentru fericirea ta, e cat se poate de firesc ca acum sa o consideri responsabila si pentru ca "ceva nu merge". Acelasi pahar dar alta licoare. Cata vreme aceasta credinta a ta este vie la fel vor fi si problemele (chit ca uneori vor deveni latente).

PS. Daca ea este incapatanata cu siguranta ca tu esti cam insistent.....

Sauzim de bine!

Frate, destul de trist topicul asta, nasoala situatia in care te afli. Nevasta-ta seamana cu fosta mea ca doo picaturi de apa (cel putin din ceea ce ai povestit tu). Ai grija sa nu i se fi facut de alt cordac, ca daca e asa, e pa si pussy, nu mai ai ce sa-i faci oricat incerci tu. Au momente cand le ia capul si devin cauze pierdute. Eu daca am sa ma mai confrunt cu asa ceva am sa fug de respectiva ca dracu' de tamaie pt. ca nu mai vreau sa trec prin ce-am trecut. Eu zic ca te cam chinui degeaba, dar tu incearca. Daca i s-a facut de duca n-o tine nimic in loc (nici casa, nici masina etc ). Eu cand am cunoscut-o pe persoana de trista amintire n-aveam bani nici de bilet de ratb si a plecat cand am dat de bine. Sa speram ca la tine nu va fi asa .....