De ceva timp tot ma straduiesc sa incropesc o afacere cat de cat profitabila si stabila. Cred ca au trecut vreo zece ani. Am ajuns mult mai rau decat la inceput. Pentru ca la inceput aveam zero lei iar acum am minus cateva mii de $ (datorii). Cum "pisici" este asa ceva posibil? Voi sa-mi spuneti... Ori sunt prost, ori nu am cap pentru afaceri.

Am inceput ca orice student intreprinzator din vremea mea (1993-1994) cu afacerea "Tigareta", adica vindeam tigari la bucata in camin. Apoi mi-am jucat frigiderul "Fram" la "Caritas" (adica am vandut frigiderul si am depus toti banii la Caritas). Radeau colegii de camera de mine; imi spuneau ca intr-o buna zi va veni un camion mare si va opri in fata caminului si din el vor descarca unii vreo zece frigidere... Apoi a venit perioada comertului cu toale din Ungaria (de fapt am facut un singur drum la Budapesta de unde am cumparat vreo doua genti imense de tricouri si electronice chinezesti pe care m-am chinuit sa le vand vreo doua luni, evident in pierdere). Nu stiu cum se face ca tot ce vedeam ca merge la altii, la mine mergea prost sau nu mergea deloc.
Am terminat facultatea (Universitatea Bucuresti, Facultatea de Fizica) si bineinteles ca nici nu m-am gandit sa ma angajez. Nu e pentru mine sa fiu sluga la stapan. Cu putin timp inainte de absolvire am inceput o noua afacere care avea sa dureze si care - culmea - avea sa ma scoata din mizerie. Fiind un mare pasionat de muzica, impreuna cu un vechi prieten si fost coleg de liceu, am reusit sa convingem pe un producator si distribuitor de casete audio inregistrate din Bucuresti sa ne dea pe datorie 100 de casete pe care am incercat sa le vindem prin camine. Am vandut ceva dar prost. Apoi am reusit sa-l convingem pe un patron de magazin din Ploiesti (de unde sunt) sa ne dea voie sa vindem in fata magazinului lui, pe masa plianta, casete si totodata sa desfasuram activitatea pe firma lui (noi nu aveam inca firma). Treaba a mers si a mers brici pentru ca locul unde vindeam era in plin centrul orasului, intr-o statie de autobuz si langa unul din cele mai mari licee din Ploiesti. In scurt timp de la 100 de casete am ajuns la cateva mii, am angajat pe cineva (evident la negru) si banii au inceput sa curga. Pentru ca nu aveam firma si pentru ca ne-a fost frica sa ne infiintam una deoarece nu ne pricepeam absolut deloc la ale economiei (eu fizician si amicul meu matematician), ne-a pus naiba sa ne "asociem" cu tatal amicului meu. Asta a fost inceputul sfarsitului. Pentru ca, pe masura ce ne dezvoltam si banii au venit din ce in ce mai multi, eu am dus-o din ce in ce mai prost. Si asta pentru ca eu si amicul meu munceam de ne sareau capacele iar banii ii administra domnul cu firma. Ajunsesem la vreo patru tonete de casete deschise in Ploiesti, propriul studio de inregistrari si vreo cateva sute de titluri pe care le inregistram si le vindeam in Ploiesti si in Bucuresti (la Romana, Sala Palatului, Universitate). Prin 1995, la un moment dat nu am mai suportat tratamentul "patronului" si am iesit din combinatie. Cu mana goala, sau aproape goala (cateva aparate de inregistrat si un morman de casete goale si matrite) dar fara firma, fara puncte de desfacere, fara sprijin, fara nimic. Stateam ca boul in mijlocul casei uitandu-ma la mormanele de casete si fluierand a paguba. M-am adunat si am hotarat ca este momentul sa imi infiintez propria firma. Si din nou am fost las si m-am asociat cu un alt vechi prieten care avea si el o taraba de casete pe care o administra, insa, foarte prost. Incetul cu incetul am reusit sa reconstruiesc tot ce aveam inainte (patru sau cinci tarabe in Ploiesti, distributie in Bucuresti si Iasi, studio de inregistrari, etc) de data asta pe propria mea firma. Numai ca m-am vazut mare zmeu si am patit si o spargere la studioul de inregistrari si am ramas fara aparate, drept pentru care am inceput sa imprumut bani cu dabanda. In capul meu profitul obtinut ruland acei bani era mult mai mare decat dobanda pe care o plateam. Nu am tinut insa cont de cheltuielile prostesti pe care le faceam si eu si asociatul meu si, colac peste pupaza, plin de mine, am avut si proasta idee de a deschide un magazin de calculatoare in momentul in care nu stiam absolut nimic despre piata tehnicii de calcul. Am pierdut o groaza de bani chiar daca am transformat magazinul in sala de jocuri (spatiul pe care l-am avut a fost ales, din comoditate, intr-o zona fara nici un vad comercial). Tot in perioada aceea s-a dus dracului si afacerea cu casete pentru ca au inceput controalele in ceea ce priveste licentele si treaba a mers din ce in ce mai prost. La un moment dat vindeam numai casete si CD-uri cu licenta dar profitul nu mai era la fel de mare iar rulajul era mult mai mic. A venit un al treilea asociat in firma cu bani (chipurile sa salveze situatia). Numai ca asta era si mai praf decat noi doi. Intr-un final eu am renuntat complet la firma dupa ce mi-am platit datoriile la camatar (inclusiv cu masina pe care mi-o luasem cu trei ani inainte). Amicul meu a renuntat si el si acum traieste in Bucuresti si lucreaza la o firma de rupe pe cateva milioane de lei pe luna.
Mi-am infiintat o noua firma (persoana fizica autorizata) si am incercat sa ma ocup din nou de muzica pe o taraba inchiriata. A mers o vreme binisor si incetul cu incetul am reprofilat taraba pe papetarie si - n-o sa va vina sa credeti - componente de calculator second hand. Da, componente de calculator la taraba. Si a mers. Culmea. Vadul era foarte bun si pe langa ochelari de soare, gentute si portofele ieftine, vindeam componente de calculator. Am mai inchiriat o taraba si am deschis-o cu carti si manuale scolare. Si asta a mers dar destul de prost. Scoteam la greu in perioada cu manualele (o luna pe an). Dar mergea cu componentele de calculator. Am infiintat si un regim de consignatie pentru componente de calculator si la un moment dat aveam cel putin trei-patru calculatoare (evident demontate) pe taraba. Mi-am revenit financiar si am cumparat inapoi vechea mea firma (de data asta eram asociat unic) impreuna cu toate punctele de desfacere pe care le detinea firma. M-am vazut iar in bani si mare patron si din nou am inceput sa fac greseli. Am vandul unul din punctele de desfacere si am inceput sa imprumut din nou bani. De data asta pentru a-mi deschide din nou un magazin de calculatoare. L-am deschis - il mai am si acum - si am incercat sa mentin si taraba cu componete de calculator si tarabele cu carti (la un moment dat aveam doua) si magazinul. Treaba destul de usoara la prima vedere. Dar este usoara cand ai angajati buni, de incredere si care se pricep la ce fac. Am vandut eu la taraba - mergea. Am trecut la magazin si a inceput sa mearga magazinul si tarabele au inceput sa scada. Vara trecuta am pierdut definitiv toate tarabele (am intarziat cu plata la Primarie si altii au profitat si m-au sapat). Ramasesem doar cu magazinul care mergea dar nu sa ma imbogatesc. Am imprumutat alti bani si am mai deschis un magazin de calculatoare, de data asta mai central si cu mai mult spatiu dar la etajul 1 al unui bloc. Asta mai cu pretentii. A inceput sa mearga magazinul nou insa cel vechi nu mai scoate nici chiria. Datoriile s-au acumulat si dobanzile se apropie de profitul meu lunar. Ma gasesc in situatia in care rulez banii altora si eu nu ma aleg decat cu relativ-putinul pe care-l cheltuiesc zilnic (benzina, mancare, tigari etc). Nu mai pot restitui banii pentru ca tot profitul se duce in dobanzi. Pe de alta parte sunt patron de ditai firma de calculatoare, cu rate in magazin, cu trei angajati dar umblu cu masina lu' tata - o Dacia 1300 din '79. Anul acesta vreau sa ma casatoresc si mi-e groaza cand ma gandesc de unde voi scoate 100 de milioane pentru nunta. Locuiesc cu parintii si nu este nici asta in regula. Cum, pisici, sa produc si eu ceva bani?
Magazinul vechi trebuie inchis sau reprofilat. Si pentru ca nu are un vad comercial prea bun iar suprafata este de doar 20mp m-am gandit sa deschid o papetarie + formulate tipizate + copiator. Are cineva vreo idee mai buna?
Eu mi-am cam epuizat imaginatia...

parerea mea ca la noi momentan ce renteaza ca inceput de afacere trebuie sa se afle in zona serviciilor. investitie minima si eventuale castiguri. acum depinde de fler, concurenta si aria de servicii alese.

pot sugera facultatea de automatica din politehnica bucuresti!?

Eu sunt din Ploiesti si afacerea tot in Ploiesti o am. M-am gandit la un moment dat sa ma bag in Bucuresti dar mi-e prea frica. Si nu am bani... In Bucuresti chiar ca trebuie bani, nu gluma.

in servicii nu are importanta locatia, echipamentele de birou costa cam la fel peste tot. in rest e vb doar de mintea ta si abilitatea de a aduce clienti noi.

Bine ai venit la Han, crimson!

Pentru Crimson: Ar trebui sa faci o analiza aceea ce ai facut, cu puncte slabe, bune, oportunitati etc. Cum vad eu ce ti s-a intamplat: Te-ai bagat intr-o afacere cu amanuntul: tarabe, si apoi magazine mici. Ai facut si imprumuturi. Afacerile in care te-ai bagat(casete, componente) au fost ne-legale dar si legale (parti din afacerile pe srl si pfa). in afacerile ne-legale tot timpul poti avea probleme cu furnizorii, cu controalele (spaga, sau si mai rau), cu imprumuturile de la particulari (recuperatorii etc), dar si cu cele de la banci (date scadente, faliment, executare silita, etc.). Intr-adevar la o afacere cu amanuntul conteaza locatia cel mai mult, apoi persoana care se ocupa, apoi banii. Trebuie sa faci macar un studiu minimal inainte sa te apuci de orice: ce se cere pe piata, apoi cauti produsul de vandut. Strategie de vanzari, si ii dai bataie. apoi controale si tinte de atins de catre vanzatori. In domeniul serviciilor e mai bine, in sensul ca iti trebuie bani mai putini(dar munca si idei mai multe), si locatia poate fi mai slaba, cum a spus si moderatorul mai devreme(depinde de ce fel de servicii totusi). Probabil ca acum esti in probleme mari (tot timpul te-ai bagat cam mult in bani, care de fapt nu erau ai tai , erau ai firmei, sau afacerii). Trebuie sa te misti repede (ca americanii), daca ai probleme urgente. Eu am inceput in 1992 cu 300 usd vanzand singur in targuri si oboare incaltaminte si haine, , dar numai pe firme si numai legal, chestiile ne-legale au fost efectiv foarte marunte. Am crescut mai greu, dar asa am prins si experienta. Tot timpul am fost imprumutat 95% de la banci. Ti-am zis asta ca sa vezi ca se poate si asa. sunt insa multe de discutat. Eu iti doresc sa te redresezi si sa auzim de bine.

Crimson,
Cand am zis ca trebuie sa te misti repede, trebuia sa o iei ca atare, inclusiv citirea mesajului anterior, hehe.
FM

Crimson, in primul rand bine-ai venit la Han

Ptr ca ai mult umor, ti-am putut citi tot mesajul

Daca iti analizezi afacerile cu atentie, ai sa observi ca era bine sa te axezi pe o singura afacere pana devenea profitabila si apoi sa incerci altele noi. E ca copilasul ala pe care-l cresti pana la o varsta si pe urma incepe sa invete sa manance singur, sa se imbrace etc.
Marea greseala pe care o putem face in afaceri e sa ne luam asociati de care nu stim prea multe. Dupa ce ai trecut prin atatea, ar fi bine sa studiezi putin comportamentul viitorilor asociati, sa-i pui in situatii extreme, la probe. Sunt o multime de informatii pe net despre asta. In afaceri nu este prea mult timp ptr compromise. Uite, sunt firme care isi pun angajatii la anumite teste. Fa-o daca-ti respecti munca si produsul care rezulta din asta...adica banul.

Nu-ti trebuie altcineva sa-ti tina banii. De ce crezi ca daca ai fac. de fizica, nu ai putea sa ai grija de firma? Cum de stii sa vinzi atunci?? Tot ce ai facut pana acum tine de studiul din facultate?? Nu cred. In tot timpul aasta cat ai avut tot felul de afaceri ai strans destula experienta. Cel putin stii ce nu trebuie sa mai faci.

Important insa ca sa vezi asta, analizeaza-ti afacerile de pana acum, asa cum spunea si Freemann. Si actioneaza rapid. Unele produse au deadline

Se vede clar ca ai dorinta mare de a merge mai departe pe drumul asa ca-ti urez succes

Pe naiba, nu mai sta cu coada pe sus si baga-te "sluga la stapan" , nu te-ai prins inca ca nu ai stofa de businessman ?
Poate in afacerea asta si dispretul tau rau disimulat indreptat impotriva celor care "nu iti sunt la nivel" si fac zilnic pe "slugile" ti-a deservit, nu crezi ?
Multi oameni de afaceri in devenire pastreaza SI un job, ca sa nu-si "manance" complect beneficiile si sa poata astfel lasa afacerea sa se dezvolte...
(nu te supara, ar trebui sa stii ca eu spun ce cred, nu ce consider ca doreste sa auda interlocutorul...)

Crimson,

Ai primit un raspuns aspru, dar fair, care ar trebui sa te puna pe ganduri; si sa actionezi.

Dar credeti ca Crimson a mai intrat aici...? Poate acum face o noua facutate.

Mai, mai Sorine , imi aduci aminte de fostii sefi din Rom care taiau si spanzurau la servici si acasa erau mielusei

Crimson nu este increzut...ci s-a increzut in prea multi oameni si a incercat prea multe si diferite. Crezi ca un bussines man e un terchea berchea? Adica chiar nu are nici un respect, nu e mandru de el?? S-l vad pe ala de nu-i mandru, ca-l pup pe ambii obraji

Si adaug la edit raspuns ptr freemann

Ori nu a mai gasit postul pe care el l-a deschis (e doar la inceput pe forumul asta), ori e foarte stresat. Nu vad de ce nu s-ar apara daca ar vedea postarile voastre

Din pacate (poate) lumea afacerilor e aspra (si viata la fel).
Aici actioneaza selectia , similar cu teoria evolutionista. Eu compar afacerile ca mersul unei persoane pe un plan inclinat uns cu ulei: daca nu dai din picioare sau dai prea incet, te duci la vale; trebuie sa dai din picioare destul de rapid. E greu sa stai constant la un anumit nivel, ori o iei in sus, ori in jos...Sau e nevoie de cineva care sa te sustina o perioada de timp, sau esti creativ si inventezi un balon care te poate ridica...
Eu personal m-am ales doar cu datul din picioare, mai tare sau mai incet.

Inteligent gantita explicatia asta . Eu inventez balonul

Crisse>
Crezi ca exagerez ?
Uite cateva citate « alese »:

Am inceput ca orice student intreprinzator din vremea mea (1993-1994) cu afacerea "Tigareta", adica vindeam tigari la bucata in camin

Asta debut ca intreprinzator? Sa fim seriosi… E treaba de puradel…

Am terminat facultatea … si bineinteles ca nici nu m-am gandit sa ma angajez

Mda, nostalgia afacerilor en gros din camin…

Nu e pentru mine sa fiu sluga la stapan

Da, asta da « mentalitate sanatoasa », continua asa, puiule… Imensa majoritite a micilor intreprinzatori romani, cu exceptia notabila a fiilor de benzinari « s-au coborat » si la acest infamant statut si s-au lasat jigniti cu un venit fix la sfarsitul lunii… Si banuiesc ca nu a fost usor…

Pentru ca nu aveam firma si pentru ca ne-a fost frica sa ne infiintam una deoarece nu ne pricepeam absolut deloc la ale economiei (in sfarsit, o urma de luciditate) … ne-a pus naiba sa ne "asociem" cu tatal amicului meu. Asta a fost inceputul sfarsitului. Pentru ca, pe masura ce ne dezvoltam si banii au venit din ce in ce mai multi, eu am dus-o din ce in ce mai prost. Si asta pentru ca eu si amicul meu munceam de ne sareau capacele iar banii ii administra domnul cu firma

Mda, lasa-ti afacerea din mana si imparte putinul beneficiu cu altii, dupa aia nu te mira ca nu iti merge bine…
Si asa mai departe… si acum analiza ultimei parti:

Dar este usoara cand ai angajati buni, de incredere (mda, atata de incredere ca erau cu mana pana la cot in buzunarele tale…) si care se pricep la ce fac. (evident ca se pricepeau, dar isi foloseau priceperea in scop propriu si in detrimentul tau, dar cu capitalul tau si in timpul pe care tu il "cumparai" de la ei ) Am vandut eu la taraba - mergea. Am trecut la magazin si a inceput sa mearga magazinul si tarabele au inceput sa scada

Mda, daca nu i-ai controlat, s-au ingrasat pe capitalul tau…

Pe de alta parte sunt patron de ditai (un pic de masura, tinere…) firma de calculatoare, cu rate in magazin, cu trei angajati…

3 angajati la un rah** de magazin de 20 mp ? Si vrei sa prosperi ? Si tu ce faceai in timpul asta ?

Sa fim clari, nu am nimic cu baiatul, dar daca nu il scutura nimeni, va continua…

Sorine, am observat si eu toate astea. Am mai observat ca are si mult umor...deci tot ce scria nu era motamo cum s-au petrecut lucrurile. Pana la asocierea cu tatal amicului, eu nu am gasit nimic gresit legat de afaceri. pe urma au inceput tot felul de planuri incalcite. Mi se parea ca o marioneta si asta ptr ca nu cred ca a avut vreun plan de afacere vreodata.

Ah, sa nu uit frigiderul. Da, increderea in astfel de "loterii" e naivitate periculoasa. De aici se vede ca este prea increzator in tot ce zboara, deci e periculos ptr el sa faca afaceri...singur .

El a intrat insa aici si a cerut un ajutor. Si-a facut singur critica (si cu siguranta are familie, prieteni etc in jur care iau facut deja critica). Mai bine ar fi sa-i analizam afacerea si sa-i dam cateva sfaturi clare si utile.

Nu crezi ca in afara sfaturilor generaliste si de bun simt (de "atitudine" in afaceri) restul sau sunt bune si cel cu ideea le tine pentru el, sau sunt naive si atunci mai bine sa nu i le dam...

Sorine, eu sunt de parere ca orice sfat/idee oricat de buna sau rea ar fi depinde de cel care o aplica/pune in practica. Asa ca daca dai vreo idee/sfat nu pierzi nimic

Uite vreo 2-3: spalatorie cu calcatorie, iei rufele de acasa de la client, le aduci calcate, firma SOS, depanaj, deblocare usi cu chei pierdute + instalator in caz de inundatie la vecini, desfundat canalizare, 3: gradinita privata cu cresa pana seara, eventual cu conversatie in tr-o limba de larga circulatie...
Sau mai bine zis tot ce se adreseaza oamenilor cu bani sau aflati intr-o situatie cand nu se mai uita la acestia...
Mai spuneti si voi...

Dar de o pensiune pentru animale domestice ce zici? sa nu mai traga ciocoiul de tine si sa-ti numere liniile de cod...

mai ales ca infrastructura exista deja in zona. la Beregsau

oare ar plati cineva pentru asa ceva?

Evident, dar eu ma gindeam la parvenitii din capitala, nu la coate-goalele alea de provinciali din TIM...
Din prejudecata, evident...
La Beregsau asi face un centru de cura termala pentru cadrele varstnice ale PSD...

Imi arunc si eu parerea. Chestia cu "sluga la patron" depinde de ce considera fiecare important. Cum am mai spus, personal imi doresc sa nu mai fiu angajat la cineva EVER, ca mi-a ajuns. Doi: jos palaria ca nu te-ai dat batut, Crimson. trei: greseala fundamentala pe care am observat-o eu este faptul ca nu ai stiut unde se duc banii. la orice afacere, mare mica iti trebuie un contabil, nu tatal prietenului, nu viitorul socru, nu verisoara sau matusa. Cineva cu care sa ai o relatie de business si atat. nu spun ca eu ma pricep la contabilitate ca un economist (ca nu sunt), insa stiu sa ma uit pe rapoartele contabile si stiu unde sunt scurgeri si la o adica de unde sa mai tai. Pentru asta am citit si am vorbit cu contabila mea, sa-mi explice ce si cum. Din partea mea, iti urez bafta si tine capul sus!

sa ma refer strict la ce ai scris tu, ca nu am apucat sa citesc chiar tot din ce au scris ceilalti, iti spun din start:NU asociat.poate doar daca e o persoana in care ai 100% incredere si ganditi la fel in aspectul afacere.eu am un ex f apropiat cand asociatul nu numai ca intre timp si-a luat un nou asociat dar abia cand faptul era incheiat a spus si in plus nu i-a mai platit nici in ziua de azi partea din afacere care o investise.iar acest asociat era o ruda f apropiata...adica...iata morala.
apoi spunea cineva (cred Crissie) sa te ocupi de una dintre afaceri care iti aduce un profit sigur-te ocupi exclusiv de ea- si apoi reinvestesti in ceva nou.nu te lasa "descoperit".trebuie sa fii atent unde si cum se duc banii tai.sa ai un contabil si in caz in care ai asociat nu lasa nici chitanta nesupravegheata.
pe piata actuala nu stiu ce afacere gen servicii functioneaza f bine.in romania.gradinitele, sunt o solutie.dar trebuie sa investesti mult.atelier auto....ma mai gandesc ca vad ca nici eu nu am inspiratie la ora asta..

a...si am mai vazut o afacere care prospera prin bucuresti:magazinul 1$ sau 1Euro.am doua chiar langa casa mea si in fiecare zi e omor prin magazinele alea....

Da si... nu depunde de cei care ii fac aprovizionarea...
La noi magazinele "Tout a 10 Francs" au avut mare succes, lumea vine atrasa de pret, iar odata inauntru sunt sanse sa cumpere un mic obiect, caci "daca tot e ieftin..." tot gasesti un tiribuson sau un capac de borcan pe care sa lasi banul...
Asa ca daca gerantul reuseste sa aduca nimicuri interesante, la care nimeni nu s-a gandit si sa le schimbe regulat, odata ce clientela s-a saturat/saturat, afacerea poate merge binisor...

actionmedia
pai uite, azi am intrat in magazin in timp ce asteptam maxitaxi si ma uit si eu ca omu':aveau de la toate soiurile de cutii de plastic, chestii de bucatarie, papetarie, ambient(lumanarele, rame ptr tablouri, bete aromate etc), pana la ustensile casnice, jucarii si diverse tampenii ptr copii(papuci, ciorapi, chiloti.etc), cosmetice.etc..in fine o multime de chestii la 30 de mii.acum iti zic si ce cumparau:de toate.una era cu plodul si lua diverse chestii ptr ala.una cumpara rame si lumanarele.alta bureti de bucatarie si sapun lichid.nah..asta cat am stat eu acolo, adica vreo 4 minute.romania e tara "ieftin da' ieftin...".o sa vezi ca va tine afacerea .

Action, aici sunt de acord ca magazinele "dollar store" sunt foarte utile. Un castron de plastic, o carpa de bucatarie, nimicuri pe care nu merita sa dai multi bani dar de care ai nevoie. Poate fi o idee viabila daca gasesti vad bun si aprovizionare continua.

Mda, din comert se poate face avere in doua feluri: vanzand chestii "prestigioase" in numar (relativ) mic sau gunoaie cu duiumul... nu stiu de ce imi vine sa zic ca a doua varianta e mai "benefica"...
In perioada interbelica unuia din cei mai bogati europeni i se zicea "regele chibriturilor" ca asta era activitatea sa... chibriturile....

Da, dar suedezul avea cvasimonopol mondial...atunci.
Totul s-a terminat intr-un scandal mare, cred ca in perioada interbelica.
Daca va intereseaza pot sa va spun toata povestea.

Depinde ce doresti... in ziua de azi afaceri care sa prospere si dupa 50 de ani sunt rare si in general, infiintate de altii inaintea ta, deci clientela deja "vanduta" concurentei (nu zic ca nu exista, ci ca sunt rare iar oportunitatile reduse)
In schimb un magazin de tip "trei lulele, trei surcele" dar cu un gerant inventiv (deci, implicit, care sa vanda lucruri utile, de o calitite rezonabila si, in acelasi timp, sa asigure un turn-over al marfii, astfel incat fiecare vizita, sa zicem, lunara, sa iti aduca noi "surprize") este EXACT ceea ce este de sperat pentru o afacere de inceput...
Beneficii relativ rapide, clientela relativ asigurata si SOLVABILA, etc...
Oricum o "afacere pe viata" este in lumea capitalista echivalentul unui job pe viata la comunisti...
Firmele, indiferent de profil, au si ele o viata si o evolutie proprie, se nasc, "cresc", urmeaza o perioada de palier, dupa aia declinul si... falimentul...
Adica, cu un pic de fler, daca magazinele aste nu vor mai merge tu, ca proprietar, ai un pic de avans fata de un eventual cumparator, angajezi un contabil bun, machiezi un pic bilantul contabil (nu vorbesc de frauda aici, ci de operatii pe care un BUN contabil stie sa la faca legal...), parchezi BMW-ul in fata magazinului in ziua cand ai vizita, negociezi intr-un cadru propice si... lasi pe altii sa continue ciclul...
Intre timp tu ai luat un beneficiu oarecare si ai acumulat un capital (si , evident, ai trait in acest timp de pe firma...)
E adevarat ca sa deschizi (de ex.) un garaj Mercedes e mai prestigios, dar ... crezi ca ai sanse mai mari de reusita? Si cu ce capital? Ca sa nu vorbim ca nivelul de finantare necesar te va obliga sa stai cu banca la masa, sau mai bine zis sa te servesti dupa ce s-a saturat ea, cu ce mai ramane in farfurie...

Cam acelasi lucru l-am spus si eu. Si in mare parte iti dau dreptate.
Ideea este ca topicul se numeste "Afacere profitabila si stabila" si din punctul meu de vedere Dollar Store nu se incadreaza in aceasta categorie. Sunt alte afaceri care ofera mult mai multa stabilitate in timp. De exemplu o spalatorie auto sau o curatatorie de haine sau un fast food este mult mai stabila decat Dollar Store.

Treaba cu vanzarea afacerii este alta mancare de peste. Parerea mea este urmatoarea.
- Nu sunt de acord cu "fraierirea" cumparatorului, dar daca sunt atat de tampit incat sa aman momentul vanzarii pana cand piata este in cadere probabil as face-o dar mi-aş incalca niste principii etice.
- De principiu prefer sa construiesc afacerea, sa o ridic pana la nivelul maxim de profitabilitatea si sa o vand la valoarea reala din maomentul vanzarii, adica si eu si cumparatorul sa fie multumit.
- Nu stiu daca Dollar Stroe se preteaza la un astfel de abordare. Personal cred ca o astfel de afacere are nivelul maxim de profitabilitate foarte aproape de mometul infiintarii dupa care scade lent.
In cazul Dlllar Store cred ca poti doar sa faci afacerea, recuperezi repede banii, maresti capitalul si te reprofilezi, de vandut poti sa o vinzi doar daca il fraieresti pe celalalt, iar eu nu m-as baga deliberat intr-o afacere in care sa fiu nevoit sa ii fraieresc pe altii (nu la moful flagrant).
Uite o afacere stabila si profitabila cred ca este Vendingul (distributia de produse prin aparate automate cu monede sau bancnote). In Romania este abia la inceput dar seste loc suficient pentru multe categorii de produse. O astfel de afacere are sanse sa se dezvolte progresiv si iti poate oferii un profit substantial pe o perioada lunga. Se poate dezvolta progresiv, iar in final poti sa o vinzi oricui este interesat de o afacere stabila.
O alta afacere stabila, imobiliarele. In principiu sunt in crestere. Si pretul de vanzare si chiriile.

Amicul nostru a cerut un sfat pentru un inceput de afacere, eu am inteles ca trebuie sa fie relativ simpla, accesibila financiar si sa nu necesite cunostiinte tehnice/de specialitate extraordinare...
Nu doresc sa promovez teapa mioritica pe post de vector comercial, dar adevarul ca din "afaceri" (adica din schimbul de marfuri, fara transformare) plusvaloarea este creeata NUMAi din valorificarea INFORMATIEI excedentare, adica de unde sa cumperi mai ieftin decat piata, sa conditionezi eventual marfa si s-o plasezi la maximul care o alta piata este dispusa sa iti plateasca si, "financiarizarea" economiei obliga; aceste principii se aplica tot mai mult si in domeniile productive...
In acest sens PERSONAl mie mi se pare un pic "out of date" conceptia intrprinderii familiare, care sa fie transmisa din tata in fiu, pentru ca in conditiile dinamicii economice din ziua de azi mi se pare 'aproape) imposibil...
De aceea ideea de a plasa firma pe care am condus-o unui eventual re-investitor la maximul pe care pot sa il cer nu mi se pare ceva imoral... orice partener de afaceri "isi creeaza" o imagine care sa-l avantajeze, pana cand nu exagereaza si nu foloseste metode ilegale... asta este... este OK ...
Este perfect adevarat ca (cel putin in lipsa unei dinamici puternice) magazinele la 50 000 de lei nu vor atinge varsta de 50 de ani... ei si ?
Cat despre automatele cu bani... ar fi o probleme, cea a securitatii acestora (vei fi nevoit sa subcontractezi spatiu de la marile magazine, care nu al vor vinde prea ieftin...), te vei freca de lege (unele tipuri de distributie "aleatorie" pot fi asimilate jocurilor de noroc...) vei fi tinta privilegiata a degradarilor si hotiilor de tot felul, iar reparatiile vor fi scumpe... ezit sa spun ca multi mafioti te vor avea in vizor, astfel de tip de activitate este reputata in "a spala banii"...
Toate acestea cu o intensitate sporita datorita specificitatii societatii romanesti (saracie, coruptie, lipsa de lege...)

Afacere simpla, de "Start" fara investitii prea mari - servicii sau comert. Comertul iti cere ceva mai multe investitii dar daca esti intradevar meserias atunci poti sa invarti niste bani pe care nu-i ai.
Nu prea sunt afaceri in servicii care sa reziste foarte mult timp dar poti sa duci o astfel de afacere vreo 10-15 ani, timp suficient sa-ti recuperezi banii investiti initial si sa acumulezi ceva capital.
Cred ca publicitatea, turismul, intermedierile imobiliaare, brokerajul, au mari sanse de evolutie inca vreo 20-30 de ani, numai sa fii abil, sa stii sa te adaptezi.
De fapt cred ca nu prea conteaza ce faci ci cum faci. Daca vrei sa faci Dollar Store si stii cum sa il faci atunci poti sa castigi bani frumosi.
Daca iti pui intrebarea ce sa fac ca sa am o afacer profitabila si stabila sunt sanse minime sa gasesti un raspuns favorabil. Cred ca mai important este sa-ti evaluezi potentialul si sa te lansezi intr-o afacere potrivita cu potentialul tau, adica: experianta, capital, informatii, relatii etc. Ideea este sa nu o coci prea mult si sa treci la treaba. Dupa aia vezi tu, o reglezi o ajustezi, o vionzi, o inchizi.
Ideea ca ar exista o superafacere intr-un domeniu x care sa te faca bogat si sa nu mai ei griji este un mit. Prinderea momentului si specularea ocaziilor este pentru "tunagii". O afacere solida se construieste cu truda si sudoare si probabil daca esti norocos si te tin balamalele peste vreo 5-10 ani ajungi la un nivel la care ai putea sa-ti vinzi afacerea si sa traiesti din dobanda sau din chirii. Adica sa treci de la nivelul de mic sau mare afacerist la cel de investitor.

Poate ca si acea varianta cu afacerea transmisa din tata in fiu este un mit dar cred ca pot exista afaceri care sa dureze mai mult de 50 de ani poate ca nu vei fi in stare sa o pastrezi mult timp, adica vei fi nevoit sa o vinzi unui investitor mai mare dar afacerea poate rezista mai mult timp, investitorul va face investitii si o va creste, daca esti baiat destept si pastrezi cateva procente din actiuni poate chiar vei avea de castigat.

Action, nu sunt de acord cu tine la faza asta. Una, nu cunosc "hypermerket", pe aici nu am vazut nimic sa se numeasca asa, deci imi e imposibil sa fac o comparatie intre dollar store si hypermarket. Doi, nu inteleg de ce zici ca un dollar store (sau ma rog, cum i-o fi denumirea, ca n-am gasit alta rima ) constituie un "tun" sau o teapa. Destul de apropae de unde locuiesc exista asa ceva, l-am gasit cand am venit aici acum 8 ani si merge in continuare f.f. bine.

O mica remarca... in FR cel putin Hypermarketurile (in limbaj local "Hypermarches" ) nu sunt intotdeauna cu 20-30 % mai ieftine decat comparate cu buticurile "de lux" sau, ma rog, semi-lux...
De multe ori gasesti marfa mai ieftina la alte magazine...
Cei care taie gros in preturi se cheama "hard-discounteri", dar acolo organizarea magazinului si structura marfurilor este alta...

pai discounterul nu-i neaparat ieftin la tot. e la unele articole, ca lumea sa creada ca automat toate-s ieftine, desi unele sunt la suprapret.

exemplu de electronice: Conrad, la care unele lucruri sunt ieftine, iar altele excesiv de scumpe. daca n-ai o idee relativ clara asupra ce vrei si cam cit ar trebui sa coste, iei tzeapa.

cele mai mari tzepe se trag IMHO la cabluri gata-facute. 10m pisica-cinci (cat5) ethernet 13,50€ (vazut in weekend), pe cind un cablu USB de 10m e la vreo 40(!) €

Ca sa fixam ideile: Hypermarket "standard" = Carrefour, discounter "tip" = Aldi...
Nu de alta dar observ (pot sa ma insel) ca incepem sa dam acceptiuni diferite celor 2 notiuni...

HARD DISCOUNTERUL este un magazin aproape exclusiv pentru particulari (nu ca firmele nu ar avea acces, dar nu sunt tinta prioritara) de dimensiune medie 3-400 mp) cu un sortiment aproape exclusiv alimentar (plus cateva produse casnice de igiena si de menaj de baza) unde numarul de produse este IN MOD VOLUNTAR redus la 5-600 (nu exista decat 2-3 sortimente din fiecare produs), unde cele mai multe articole ti le servesti singur de pe paleta de transport, unde toate cheltuielile de functionare-personal sunt reduse la minimum, marja comerciala la fel, in schimb preturile sunt imbatabile.
Este cu "vanzarea la bucata" destinat familiilor cu venituri modeste-medii, calitatea produselor fiind standard, dar fara pretentii. (aici voi comenta ceva mai tarziu) Un caddy plin de Carrefour=150Euro, unul de Aldi cu produse echivalente = 60 Euro (vorbim de "cosnita" medie a unei gospodine cu produse echivalente existente in cele 2 parti, preturile fiind cele constatate pe propria piele de mine)
Vorbesc de Franta... Carrefour este considerat "hyper" magazin, iar Cora "Super"magazin, adica "cu o clasa mai jos" in ceea ce priveste talia.
Tot in FR "la tara" (deci nu in preajma marilor orase) Carrefour-uri gasesti pe soseaua nationala "in plin camp", iar Cora mai ales in centrul oraselor. Deci primele sunt ceva de tip "departamental store" iar Cora mai mult un magazin de provimitate care "s-a umflat" in talie...
Exista si norme "functionaresti" de clasificare, bazate aproape exclusiv pe talia magazinului in m2. der care, evident, nu le cunosc...
Cat despre Metro, accesul "la noi" este EXCLUSIV destinat firmelor (vanzare exclusiv fara TVA) si nu intra in aceeasi categorie...

Inseamna ca Hard Discounterul de care vorbesti este o alta categorie pe care eu nu am intalnit-o inca. In Romanica nu am vazut inca astfel de magazine.
Pe de alta parte imi pun intrebarea. Diferenta aceea (mi se pare enorma) dintre 150 si 60 de Euro este pentru exact aceleasi produse, in aceeasi cantitate, aceeasi marca, etc. Sau este vorba de produse exhivalente, inlocuitori, substituienti, cu cantitati ceva mai mici etc. Eu in general cand compar marfa din Carrefour cu marfa din alta parte am grija sa fie exact acelasi produs, cantitate, calitate, marca, etc. Daca difera una din ele nu prea mai poti compara pretul. Pentru moment prefer sa-mi fac cumparaturile la Carrefour pentru ca stiu ca marfurile sunt de calitate di preturile bune.
In Bucuresti exista 3 Carrefour si 1 Cora. Nu am obsevat diferente majore intre ele decat la capitolul Marketing. Cora merge mai agresiv pe superoferte (adica superdiscounturi) pentru anumite produse (in general pentru cele foarte aproape de epirarea termenului de garantie), iar pentru altele preturile sunt cam la nivelul celor din oraş (Cora e pe la margine)
La Carrefour gasesti promotii cam la orice categorie de produs dar in general cam toate preturile sunt mai jos fata de alte magazine.
Acuma nu stiu daca acest Cora a fost facut foarte mare sau Carrefour a fost facut mai mic. Singura deosebire este ca pe unde apare un Carrefour, apare si un BricoStore, adica magazine specializat pe articole de bricolaj (do it yourself), in timp ce Cora nu are asa ceva pe langa.
Un exemplu de supermarket standard este Billa. Cred ca Billa exista si in FR. Este cumva Cora la fel ca Billa sau este ceva intre Billa si Carrefour. Billa are preturi foarte bune, mai mari decat Carrefour dar ceva mai mici decat bouticurile de cartier.
Bine, sunt si buticuri care aduc marfa mai ieftina (pentru ca este de calitate mai slaba) de exemplu in Cora, Billa sau Carrefour nu vei gasi niciodata pachete de prezervative (3 buc) care sa coste 0,25 Euro, in timp ce la un butic de cartier mai gasesti si astfel de marfa adusa de prin Rusia sau mai stiu eu de unde (probabil fara taxe vamale). Acum vorbesc evident de Romanica, Bucuresti

(Comentariul scris cu rosu mai sus...)
NU sunt acelasi marci, evident, nici o marca cunoscuta nu ar accepta astfel de "sinucidere", nu de alta, dar si clientii au o limita este evident vorba in exemplul de fata de aceleasi cantitati... Magazinele cunoscute, inclusiv Carrefour, au propriile lor marci pentru produsele cele mai raspandite, Aldi insa vinde exclusiv "no name", dar in acelasi timp calitatea celor mai multe produse este buna (ce conteaza ce scrie pe ambalaj daca jambonul este bun?) si in plus "se stie" cine produce pentru ei... Heineken pentru bere, Harrys pentru paine, ca sa dau doar 2 exemple de la Aldi... Cauciucurile auto de la Carrefour sunt fabricate de Michelin (sub marca Carrefour) dar, evident, nu sunt identice ci , sa zicem, "utilizeaza matritele Michelin de acum 5 ani" dar... la 1/2 pret...
Personal eu alternez Aldi pentru produsele de baza (faina, oua, mezeluri, ciocolata, ulei...) o "ferma" pentru tot ce e "verde" si proaspat si Carrefour (mai rar) pentru tot ce doresc sa fie "de marca"
Billa nu am vazut niciodata in Fr, mi se pare ca e austriaca...