Dupa ce zic ceva suculent la adresa vietii, citesc unele pasaje vesele dinainte marcate, o caseta video pusa "la vedere" , "rad" o epigrama - doua, ma umfla rasul, m-de, cam in dunga uneori, dar rad ca sa gonesc disperarea. Bunaoara : Astazi la servici, nu gaseam tocul de ochelari cu tot cu ei si mobilul. M-a luat lesinul, dar in mine. Pe fata i-am zis colegei de langa mine, ea m-a trimis acasa. Eu, m-am invartit ca matca in stup, am mai zis mai este aia, ailalta si ailalta de facut, si cand mai trebuia sa mai dau si raspunsuri la unele intrebari, am taiat-o scurt, strigand peste umar :" Colega va da ralatii de ce fug. Te sun de la vecina daca nu sunt nici acassa, ma duc sa anulez SIM-ul."
Eh ! erau acasa neluate, drept pentru care m-am intors cu cola, ness, si vorbe...de han.

Pentru Contraste, Valtul rozelor, Tudor Gheorghe.

Multumesc frumos, asta pica chiar bine, pentru ca rozele se lasa furate de vorbe dulci, ca acolo TOXIC pe threadul Tiganii din Romania! Cu asa o dedicatie frumoasa, te invit pe "TU" - cum te vad eu", NEFERTITI !

Sa revenim un pic la invatamant, ca tot se apropie inceperea scolii. Asadar, faimoasele meditatii facute de catre profesori acasa, sunt sau nu necesare? Nu ar fi mai bine ca elevilor sa li se predea ca lumea la clasa si sa nu fie nevoie de asa ceva?

Ufff, grea problema.
Chiar daca s-ar preda ca lumea la clasa, ramane problema impartirii elevilor. Adica nu poti sa faci clase de "inteligenti" si "mai putin inteligenti", pentru ca se creaza complexe. Plus ca, "combinarea" nivelelor elevilor poate insemna un impuls pentru cei mai slabi, sa faca un efort mai mare ca sa se mentina la un anumit nivel. Pe de alta parte, asta inseamna o tragere inapoi a celor care se descurca mai usor. Nu poti sa predai la un nivel foarte scazut, pentru ca s-ar plictisi cei care inteleg usor si si-ar pierde interesul, si nici prea inalt, pentru ca cei care inteleg mai greu nu mai inteleg nimic si isi pierd interesul.
Si atunci cum faci impartirea? Plus ca nu poti sa stii de la inceput ce poate pielea fiecaruia. Si atunci apar diferente mari intre elevi, si sunt doua posibilitati din punctul de vedere al copilului:
- nu prea intelege in clasa si are nevoie de meditatii ca sa poata tine pasul
- intelege, ba chiar este plictisit, isi pierde interesul, si atunci are nevoie de un profesor care sa-i redeschida "apetitul" pentru materia respectiva

Evident, exista si calea de mijloc, care ar fi idealul, dar care este destul de greu de atins.

atunci ar trebui clase de 10-15 indivizi maxim. si poate chiar si acest numar e prea mare.

de fapt cam e treaba parintiilor sa hotareasca (si sa se ocupe). scoala nu-i un loc unde-ti parchezi copiii dimineata si-i ridici la prinz in speranta ca-s mai destepti.

Nu. Multi ii parcheaza si se intereseaza de ei din patru in patru ani...

Totusi, in ultimii ani, meditatiile astea au devenit un al doilea job pentru unii dascali, care nu se mai sinchisesc sa isi faca treaba prea bine la clasa. Nu generalizez, desigur, dar fenomenul chiar a luat amploare. Ba mai mult, unii conditioneaza elevilor acordarea unor note bune sau trecerea examenelor de frecventarea meditatiilor organizate de ei in particular. Si nu mi se pare deloc normal.

Asta este si o chestie de "afaceri". Meditatiile, in loc sa fie un ajutor pentru copii, sau, eventual, o mica sursa suplimentara de venit, au devenit principala sursa de venit a profesorilor. Eu i-as spune mai degraba lipsa de motivatie. Este, totusi, si multa nesimtire. Si a profesorilor, dar si a statului (iete, "statul e de vina" ).

cum poate sa se dedice meseriei un prelucrator prin aschiere sau un sofer de autobuz daca nu poate trai decent?
nu exista un drept la o viata decenta, mai ales ca termenul "decent" e subiectiv.

faci treaba, or n-o faci. a preda intentionat la calitate scazuta pentru ca elevii sa fie obligati sa recurga la meditatii inseamna a nu-ti face treaba. prelucratorul prin aschiere intr-o situatie similara zboara.

Prelucratorul prin aschiere are de facut un proiect, il face si gata. Un profesor trebuie sa munceasca cu mult mai mult decat cele opt ore pe zi.

Corect. Daca statul, care este angajatorul in acest caz, nu te plateste pe placul tau, de ce sa te razbuni sau sa profiti de elevi? Mai ales ca nu toti copiii provind din familii cu suficiente venituri pentru a-si permite amintitele meditatii. Si atunci, de ce sa se trezeasca pruncul ca este discriminat la examen sau la clasa pentru ca parintii lui nu au bani destui?

Queen, I Want To Break Free.

P.S. Olaf, nimeni nu l-a obligat sa practice meseria de dascal. Iti asumi niste riscuri si nite responsabilitati, nu?

timpul dedicat corecturii/pregatirii e la latitudinea lui. orele suplimentare ordonate in alte meserii nu.
dar sunt si alte categorii professionale la care ziua de lucru nu se termina (teoretic) dupa 8 ore.

oricum chestia cu "mult mai mult de 8 ore" eu, din experiente nu cred.
o fi la proaspatii absolventi care inca nu stapinesc materia.
dar daca ma uit la ex-profesorii mei de la facultate si cum veneau la 10 cind aveau examen la 8 si plecau la 2 acasa...

Hmmm, la noi vin la 8 fara 10, si se intampla sa plece acasa si dupa ora 11 seara. Asta in zilele de examen.

ideea ar fi ca profesorul ce preda la clasa sa nu aibe voie sa mediteze copiii din clasa (sau din aceeasi scoala).

pe mine m-a meditat un vecin, inginer electro, nu profesor. oricum aveam impresia ca stia mai multa matematica si fizica decit profesorii la clasa (si n-am fost la un liceu slab) si mai stia sa si dea exemple unde se aplica.


dar am avut asa-zisi specialisti la facultate care la curs dictau materia si la seminar scriau problema pe tabla si se asezau pe scaun apoi. cind intrebai cum se face una sau alta iti raspundea "scrie in curs".
pai daca tot trebuie sa fiu autodidact deoarece acel exemplar n-avea chef de munca, ia sa-i taie 75% din salar.

Opinia unui prof ar fi interesanta. O fi vreunul pe-aici ?

Deci pînă nu se reglementează o problema salarială e "liber" la abuzuri?

de trebuit, ar trebui multe. inclusiv salarii mai mari de prof.

dar atitudinea ca in lipsa lor sa zica cite unul (ca nu-s toti asa) "ce palaria mea™ ii iau de la elevi daca statul nu-mi da" nu e acceptabila. cel care procedeaza asa n-are ce cauta in acel post.

Situatia nu trebuie generalizata nici in ceea ce priveste incorectitudinea, nici in privinta meditatiilor.
Exista porofesori care "dreneaza" scurgerea unor elevi catre "scoala de acasa".
Exista profesori care sunt rugati ca sa pregateasca copilul pentru o scoala cu clase spciale, cu predare speciala in... pentru ca s-a reorientat chiar in timpul scolii, sau pentru ca elevul a avut o perioada lunga de spitalizare.
Exista profesori care fac acest lucru benevol, in vacante.
Exista profesori care sunt rugati sa mediteze si acestia refuza.
Exista profesori ale caror materii nu prezinta nevoia de meditatie.
Da, exista materii unde se preteaza meditatiile, materii peste care trecem, si materii de umplutura, conform cu clasificarea facuta de parinti, elevi si unii directori de scoli.
Eu cred ca discutia se face aici in legatura cu prima categorie, nu ?
Daca gresesc, va rog sa ma luminati. Ca sa putem dirija pe un sens discutia, nu sa discutam general, ca si cand toti profii sunt la fel.

Da, e vorba despre prima categorie.

Vreau să inserez şi eu aici un off-topic grosolan. În urma discuţiilor despre gesturile romantice, simţindu-mă cu musca pe căciulă dar şi dornic de ceva nou am hotărît să-i dau o floare în dar. Mi s-a făcut mîna greblă cînd să scot banul din buzunar dar a meritat "investiţia". Perplexitate completă! Şi bucurie mare, disimulată rău de tot. Ei, a fost bine!

Iar mai tîrziu am ascultat împreună ceva ce ne place amîndurora: carele de foc ale lui Vanghelis.

Să fiţi iubiţi!

Şi gata, revenim on-topic. Deci?

Deci, sunt bune si gesturile romantice la ceva.

Ok, sa ne intoarcem la relatii si sa vedem cat conteaza aspectul fizic pentru voi, intr-o legatura cu cineva.

Nu stiu daca ar fi posibil, dar mie mi-ar placa ca persoana iubita sa se imbrace mereu altfel. Categoric, nu-mi place sa poarte pantaloni cand iesim in oras. Poate daca suntem undeva in mediul rural, ar merge... Dar sa nu vina cu blugi la restaurant. O rochie frumoasa ar fi excelent!
Iar prin casa, sa umble lejer, in haine (aproape) transparente. Nu glumesc!

Well, nu ma refeream chiar la vestimentatie, dar merge si asta in discutie. Pai, daca stii asa bine ce vrei, va fi simplu sa si gasesti. Si cred ca nu glumesti, desi ma asteptam sa spui ca, prin casa, ai vrea sa umble mai degraba dezbracata.

Tom Jones, Sex Bomb.

Conteaza. Mult.
Dar se mai intampla ceva ciudat. Dau un exemplu: am cunoscut anul trecut o tipa. Cand am vazut-o, mi-am zis "saraca de ea". Era una dintre cele mai urate persoane pe care le-am cunoscut. Ei, dupa trei luni, vreau sa zic, incepuse sa mi se para chiar frumoasa. Concluzii? Conteaza numai intr-o anumita masura. (n-am ajuns inca la "legatura", desi m-ar fi tentat, la un moment dat)

Dar eu mai sunt si cusurgiu...

He he ... Asta-i o intrebare cu schepsis. Depinde si de posibilele interpretari ale termenului 'aspect fizic'. Aspectul pur fiziologic e una, cel legat de intretinere si vestimentatie e alta, plus ca se mai poate pune si problema 'prestantei' unei persoane. Am cunoscut indivizi care dpdv fiziologic erau sub medie, dar care erau considerati mai aspectuosi decat altii aflati peste medie tocmai fiindca stiau sa se intretina, sa se imbrace si sa se comporte.

Tocmai, sunt multe nuante de care trebuie sau poti sa tii cont. Dar exista unele persoane care cred ca este esential ca celalalt sa "arate bine". Personal, mi se pare o chestie de superficialitate, dar... fiecare cu parerea lui.

Pana una-alta, Sting, Desert Rose.

O fi si ceva legat de spiritul de competitie. Persoanele care arata super-bine (indiferent de sex) nu se gasesc pe toate drumurile si de obicei sunt putin ocupate. Asa ca existenta unei relatii cu o astfel de persoana alimenteaza serios orgoliul personal. Iar cine are nevoie de astfel de stimulente pentru a se simti bine e normal sa-si stabileasca criterii inalte in ceea ce priveste aspectul fizic.

Chiar esential nu o fi, dar asta nu inseamna ca nu-ti pasa. Ideea este ca daca ajungi sa observi defecte la persoana de langa tine, nu ai cum sa le ignori. Sau pot sa-ti placa... Fiecare cu gusturile sale. Dar sa mergi pe strada langa cineva, fiind constient de defectele sale fizice, mi se pare un efort... si uneori e prea mare.

Da, asta vroiam să spun şi eu: fiecare cu gusturile sale. Fizic perfect este greu de găsit şi nu sînt prea convins că "dă satisfacţia" aşteptată. Aşa că rămîne să ne împăcăm sau nu cu fizicul pe care-l au cunoştinţele noastre. Acum, sigur, s-ar putea ca mie să-mi placă ochii căprui şi altuia nu, deci "judecăm" diferit una şi aceeaşi persoană. Ceea ce eu văd frumos altul s-ar putea să vadă urît. Deci, chestie de gust: poţi să-l accepţi pe cineva cu defectele pe care le are sau nu poţi pentru că tu nu suporţi tocmai acel gen de defecte...

Cat ar fi de bun un om, fara sa vrei iti fug ochii dupa... "estetica", eh ! de gustibus....

Fertila????

Nu intalnesti multi masculi care se gandesc la ... fertilitate...

Eu sunt foarte riguros in privinta fertilitatii...

Sa-l lasam pe Marcus sa isi caute femeia sau femela fertila si o sa ramanem oarecum in acelasi registru, pentru simplul fapt ca nu imi trece nimic interesant prin cap, iar voi nu veniti cu idei . Deci, credeti sau nu in faimoasa dragoste la prima vadere? Mit sau realitate? Se poate sau e doar o poveste?

Eu, eu, vreau sa raspund eu!
Ca de obicei, nu exista alb si nu exista negru, ci numai foarte multe nuante de gri. Deci, nu.
Se intampla totusi (am patit ) sa vezi pe cineva si sa simti ca iti da un fior prin inima si ti se inmoaie picioarele. Dar nu stiu daca e vorba de dragoste. Adica, nu cred.

Alice Cooper - Love's a Loaded Gun

Ei, e simplu să negăm chestiunea, mai ales dacă n-am avut parte de aşa ceva. Eu cred în dragostea la prima vedere. Deşi n-am avut parte de ea Şi am impresia că atunci cînd se întîmplă aşa ceva rezultatul este... ceea ce se vede pe avatarul lui Olaf!!

Pai Olfa recunoaste ca ceva, ceva exista...

Intamplator, am o colega pe care o cheama Olfa, si zice ca nu recunoaste nimic! (ma rog, nu zice, ca n-am intrebat-o )

Eu nu credeam ca exista dragoste la prima vedere, pana cand nu mi s-a intamplat sa "o patesc" pe propria piele. Acum sunt casatorit cu respectiva...

Bryan Adams, Have You Ever Really Loved A Woman?

... aşa că fii atent Olaf să nu te vedem hodoronc-tronc, mîine-poimîine, la costum negru de mire şi papillon!!

Olaf, tastele mele sunt de vina, nu eu.

Am spus de la inceput ca poate veni oricine cu idei.

Da, cred...Desi e impropriu spus dragoste la prima vedere...E mai mult starea de indragosteala, e acel ceva care te face sa tresari, sa simti fiori pe sira spinarii, sa simti un gol in stomac la vederea persoanei respective...Mie mi s-a intamplat de 2 ori Si tare frumos a fost